Republica Moldova la răscruce de drumuri: Europa sau Rusia

Pentru prima dată după o perioadă de 16 ani, cetăţenii Republicii Moldova şi-au putut vota conducătorul ţării prin vot direct. Conform ultimei hotărîri luate la începutul lunii martie a acestui an de către Curtea Constituţională, pentru validarea primului tur de scrutin este nevoie ca o treime din cetăţenii trecuţi pe listele electorale să voteze. Pe 30 octombrie, ziua primului scrutin, numărul minim de votanţi a fost depăşit, acesta devenind astfel valid.

Cine a candidat?

Iniţial, în cursa pentru ocuparea primului scaun al ţării, s-au înscris 24 de candidaţi, independenţi şi respectiv, care aparţin unei grupări politice. Dintre aceştia, doi s-au retras în favoarea altui candidat, opt au renunţat la competiţie, pentru patru dintre ei, candidatura le-a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală, iar unul a ieşit din cursa electorală prin anularea înregistrării de Curtea de Apel Chişinău. Astfel, din numărul iniţial de persoane, au rămas nouă „concurenţi”. Şi pentru că nimic nu este sigur, unul dintre cei care s-au retras în favoarea altui candidat, a revenit în cursă.

Cei mai sonori candidaţi, până la primul scrutin au fost Igor Dodon, Maia Sandu, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu. Concurenţa adevărată a fost între Dodon şi Sandu, bătălie pentru Rusia şi Europa, după cum îşi susţine fiecare argumentele.  Astfel, în urma primelor alegeri, la o diferenţă de 10 sutimi se află Igor Dodon, candidat pro-rus de Maia Sandu, candidată pro-europeană.

Zvonuri şi bârfe despre candidaţi

Influenţa rusă nu a fost şi nu va fi uşor de înlăturat, dar începând de anul acesta există o speranţă pentru cetăţenii moldoveni că se poate realiza o schimbar. Acest lucru s-a simţit vizibil în urma atacurilor „cu noroi” lansate către candidata Maia Sandu. Deşi a dovedit că poate fi un candidat serios, care în primul tur al alegerilor a obţinut 38% dintre voturi, ea a fost atacată de nenumărate ori, încercând să i se păteze reputaţia:
-Biserica ortodoxă rusă „sfătuieşte” poporul să nu o voteze deoarece nu se încadrează în „normele” pe care ar trebui să le respecte un conducător (nu este căsătorită, nu este creştină, aparţine unei minorităţi sexuale)
-au apărut zvonuri cum că Angela Merkel i-ar fi promis sprijin dacă acceptă 30.000 de refugiaţi
-au fost distribuite pliante care denigrează activitatea acesteia de până acum.

Cât despre Igor Dodon, în urma unei investigaţii jurnalistice realizată de Rise Project s-a aflat că numele lui este legat de nişte paradisuri fiscale, militează pentru apropierea Republicii de Rusia şi că teza de doctorat conţine pasaje plagiate.

Pe data de 13 noiembrie cetăţenii moldoveni cu drept de vot îşi vor alege preşedintele şi direcţia spre care se vor îndrepta atât ei, cât şi generaţiile de după. Deşi primele procente tind spre câştigarea părţii pro-ruse şi se fac comparaţii cu situaţia din România (alegerea preşedintelui în 2014), sunt şanse mici ca aceasta să aibă acelaşi succes. Spun acest lucru deoarece fiind sub influenţă rusă, nici o putere nu va risca începerea unui conflict pentru ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană decât dacă prin propria forţă, cetăţenii vor reuşi acest lucru. Aşadar, după data alegerilor, acest teritoriu va rămâne divizat în continuare pe cele două direcţii care s-au facut simţite: Rusia şi Europa. În cazul în care va câştiga Maia Sandu, vor continua atacurile asupra ei, iar dacă va câştiga Dodon, situaţia va rămâne constantă, probabil vor fi în continuare proteste ale populaţiei tinere. În orice caz, situaţia ţării nu se va îmbunătăţi de la primul preşedinte ales, dar va produce o schimbare în regimul şi mentalitatea cetăţenilor.

sursă imagine: http://adevarul.ro/moldova/politica/alegeri-republica-moldova-numarul-buletine-vot-urmeaza-tiparite-3-milioane-exemplare-1_580084bc5ab6550cb88bf78b/index.html

Advertisements