America a vrut-o pe Clinton, dar l-a votat pe Trump

Comunicarea mediatică are un impact social şi politic major pentru că inflamează fenomene pozitive şi negative, mai mari sau mai mici. Cu ajutorul mass-media, de exemplu, politicienii pot da impresia că are loc o guvernare eficientă şi curată, preocupată de viaţa fiecărui cetăţean.

Mesajele mediatice pot spori obedienţa faţă de puterea politică şi instituţiile acesteia sau pot promova susţinerea partidelor ce cultivă orice gen de valori. Prin difuzare, saturare şi exagerare, mass-media pot impune tacit, subtil, cum ar trebui să gîndească, respectiv voteze, populația.

Nu e știre faptul că majoritatea campaniilor politice de pretutindeni au ajuns să fie puse în același rînd cu mass-media, ele existînd într-o relație de interdependeță. Politica ajută financiar presa, iar aceasta se mulează pe cerințele ei și  manipulează publicul în direcția dorită de ea. O rețetă care de cele mai multe ori a dat roade. Credeau ei.

Realitatea politică, văzută din interiorul Statelor Unite ale Americilor (S.U.A) este în neconcordanță cu imaginea ei formată pe alte meleaguri, adeseori prin lentile care alterează realul.

Trecînd de la general la particular, alegerile din SUA sunt luate în vizor și analizate îndelung, tocmai pentru că influența presei nu a ajuns să fie observată în preferințele alegătorilor. Deși publicațiile au ajuns să-și schimbe direcția editorială pentru a încerca să se implice în rezultatele alegerilor, iar aparent, au reușit, lucrurile au fost contrar așteptărilor tuturor.

În cursa prezidențială care a marcat acest an, cel mai puternic aliat al candidatei democrate Hillary Clinton, a fost protecția oferită de media, în timp ce piedica pentru ea a fost lungul șir de scandaluri pe probleme legale, care i-au atras reputația de om nesincer și de politician care nu inspiră încredere. O analiză media a arătat că circa 90% dintre instituţiile media din SUA au fost de partea candidatei democrate.

În ce îl privește pe Donald Trump, sprijinul său a fost dat de vitrina cu măsuri economice și politice pe care a propus-o țării, în timp ce punctele lui slabe au fost subliniate de la început și au crescut pe parcurs, extrapolate fiind de personalitatea efervescentă și de afirmațiile controversate.

Folosind un limbaj multicolor, Peggy Noonan scrie în editorialul ei din Wall Street Journal că toată lumea știe astăzi că Trump este un trăznit, dar că cei care sunt de acord cu programul lui și continuă să-l susțină au hotărât că un trăznit- este preferabil- unei criminale. Și Noonan se întreabă: ce ar fi fost dacă Trump era întreg la minte și nu ar fi comis niciuna din gafele care au indus nemulțumirea și anxietatea în mintea atîtor policticieni și alegători?

Săptămîna în care voturile trebuiau să acorde o direcție politică a trecut ușor pentru alegători, întrucît, în urma propagandei politice din presă, cei mai mulți au ajuns la concluzia că victoria candidatei democrate este inevitabilă. New York Times, cotidianul cel mai citit din țară și care s-a declarat susținător al candidaturii Clinton, a publicat în dimineața de vineri, 28 octombrie, un editorial în care afirma că cei care au mizat pe Trump, nu doar verbal, ci și financiar, s-au retras din tabăra Trump și că el însuși nu mai dă bani în aventura sa electorală care a intrat în impas.

nnn.png

sursă foto: http://www.nyt.com

De altfel, printre alte puncte care aparțin acestei campanii, este de subliniat faptul că alegătorii arătau o surprinzătoare loialitate față de candidatul pe care-l susțineau și nu se lăsau convinși de criticile aduse lor. Ideologizați la fel de puternic ca și organizațiile media, alegătorii democrați nu au dat atenție informațiilor aduse de Wikileaks, așa cum cei republicani pro-Trump, la fel de refractari la opiniile contradictorii, i-au trecut cu vederea alesului lor, pînă acum, gafele și greșelile, unele monumentale.

Cu toate acestea,  reînceperea anchetei FBI în privința emailurilor lui Hilary Clinton i-a dat însă vînt în pînze lui Donald Trump care a recuperat (într-un mare fel) diferența.

CNN: De la ce vine acum primul C(liNtoN)?

Cele mai importante evenimente din alegerile preliminare sunt dezbaterile televizate dintre candidaţi, ocazii cu care alegătorii îşi fac o opinie, sau îşi modifică părerile despre cei care sunt expuşi la întrebările moderatorilor şi la replicile date unul altuia. Fiecare dezbatere este organizată de o anumită companie de televiziune sau presă şi cei care adresează întrebările sunt cei mai cunoscuţi oameni din media.

Prima dezbatere televizată a candidaţilor democraţi a avut loc la Las Vegas, pe 13 Octombrie 2015 şi a fost organizată de CNN (Cable News Network), avîndu-l ca moderator principal pe Anderson Cooper.

Această dezbatere a fost aşteptată cu mult interes, pentru mai multe motive. Mai întîi, principala candidată Hillary Clinton, nevasta fostului preşedinte şi pînă nu demult şefa diplomaţiei americane, a început anul cu o majoritate zdrobitoare, dar a pierdut o mare parte din susținerea alegătorilor democraţi din cauza a două situaţii care au pus-o într-o lumină proastă: ancheta în curs asupra atacului terorist împotriva consulatului american din Benghazi, Libia, din anul 2012, şi scandalul legat de folosirea de către Hillary Clinton a unui server de e-mail privat, instalat în beciul reşedinţei personale, pentru întreaga ei corespondenţă, inclusiv mesajele şi documentele oficiale ale Departamentului de Stat.

Dar, încă de la început, dezbaterea s-a arătat favorabilă lui Clinton, căreia i s-au adresat întrebări vădit uşoare, evitînd subiectul relaţiilor externe, unde cea în cauză nu are multe realizări cu care să se mîndrească şi oferind subiecte de discuţii care să o ajute să marcheze puncte favorabile. Moderatorii s-au întrecut să ridice mingi la fileu pe care Hillary trebuia doar să le bubuie în terenul advers.

Un alt exemplu care subliniază cum mass-media, îndoctrinată politic, netezea drumul lui Clinton spre Casa Albă. Subtil, dar sigur. Sperau ei.

Ce anunțau sondajele?

În sondaje,   după intrarea la cea de a treia dezbatere, potrivitRealClearPolitics, Hillary Clinton conducea cu 6,6%, avea un mare avantaj la prognosticata repartiție a electorilor (256 la 170) și se bucura de o cotă ridicată la bursa pariurilor (84 la 16).

După dezbatere, avantajul lui Clinton se menține, ușor scăzut, în media RealClearPolitics, la 6,2%, ea este pe primul loc în mai multe alte sondaje, dar Rassmussen Reports indică un avantaj de 2% pentru Trump.

rezultate-sondaje-alegeri-sua

sursă foto: http://www.huff.ro

Cum a cîștigat Trump?

Societatea s-a divizat foarte mult, s-a născut acest fenomen de a stigmatiza electoratul. Votanții lui Trump sunt acuzați că ar fi și ei la rîndul lor ca cel pe care îl susțin: rasiști, xenofobi, etc.  Acesta este unul dintre motivele pentru care toți cei care doreau să voteze cu Trump au ajuns să declare public că o susțin pe Clinton, tocmai pentru a fugi de eticheta care le era atribuită dacă declarau că îl susțin pe cel cosiderat xenofob, rasist, pe scurt, oaia neagră din SUA. Acest fenomen este cunoscut sub numele de spirala tăcerii; aceasta ar fi teoria care explică de ce a cîștigat Trump alegerile, în ciuda sondajelor nefavorabile.

Teoria cercetătoarei Elisabeth Noelle-Neumann, pentru că ei îi aparține, se referă la presiunea opiniei publice asupra intenţiei de vot declarate a indivizilor. Totodată se referă la alegerea oamenilor de a-şi exprima alte păreri în spaţiul public sau de a se abţine din teama de a nu fi izolaţi. Astfel, ideea de a declara că votezi cu Donald Trump a devenit o acţiune blamabilă de către opinia publică şi de către majoritatea publicaţiilor şi televiziunilor americane.

O gravă consecință a alegerilor din SUA o reprezintă, așadar, diminuarea masivă a încrederii în presă.

New York Times, cotidianul cel mai citit din țară și care s-a declarat susținător al candidaturii Clinton, a publicat în dimineața de vineri 28 octombrie un editorial în care afirma că cei care au mizat pe Trump, nu doar verbal, ci și financiar, s-au retras din tabăra Trump și că el însuși nu mai dă bani în aventura sa electorală care a intrat în impas.

Deși aparențelele și majoritatea articolelor susțineau că Hillary Clinton va cîștiga, lucrurile au fost înșelătoare, iar rezultatul a fost năucitor pentru mapamond. După ce Trump a fost declarat cîștigător, inima mass media a intrat în fibrilații, iar vocea presei s-a transformat în bocet.

Analizînd vocile mediatice, circulă iluzia că Trump, odată instalat la Casa Albă, va renunța la aplicarea acestui așa-zis program al lui, agresiv și grotesc, pe care l-a trîmbițat în campanie,și se va plia pe sfaturile organelor establishmentului politic pe care l-a declarat dușman de moarte în toată campania. Are presa de data asta dreptate? To be continued.

Surse: http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/spirala-tacerii-teoria-explica-castigat-trump-alegerile-sua-ciuda-sondajelor-opinie-nefavorabile-1_582b313e5ab6550cb8886c7f/index.html

https://republica.ro/cine-va-fi-prec-edintele-americii-cum-am-privit-la-o-dezbatere-excesiv-regizata-de-cnn

http://www.europafm.ro/cristian-tudor-popescu-despre-rezultatul-alegerilor-din-sua-audio/

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s