America 2.0

Miercuri, 9 noiembrie a fost ziua în care mesajele de dezacord, critică, ironie și ironizare la adresa lui Donald Trump au împînzit rețelele de socializare. S-a produs un tumultul de postări, poze, mesaje, caricaturi, GIF-uri și filmulețe. Așa a arătat ziua de 9 noiembrie pentru noi, majoritatea europenilor. Cum de un o om portocaliu cu o freză comică a cîștigat alegerile în America ni se pare inexplicabil. E posibil să fi mîncat Mc-uri expirate americanii cu o zi înainte?

Lăsînd gluma la o parte, este mai bine să privim problema din perspectival cetățenilor Stalelor Unite, a influenței pe care presa americană a avut-o asupra lumii, a fenomenului de spirală a tăcerii construit în preajma alegerilor și a puterii online-ului într-o societate.

Este evident faptul că Donald Trump nu se încadrează în tiparul tipic al președinților americani. Miliardar, om de afacer fără experiență sau formare politică, gazdă show-lui The Apprentice– acesta pare să trăiască visul american. Tocmai apelul făcut de Trump prin sloganul său (Make America grate again) duce cu gîndul la vechile valori ale Statelor Unite. Acesta pare să fi rezonat cu nevoile și dorințele cetățenilor. Deși piețele economice ale zonelor urbane au revenit relativ repede la viață după criza financiară începută în anul 2007, economia rurală a rămas pe loc. Pe lîngă aceasta, lupta pentru a trăi visul american este o continuă competiție între cetățenii cu drepturi și imigranții ajunși ilegal pe teritoriul statelor unite.  Acestea au fost piesele care au construit victoria lui Trump, plus corelația pe care alegătorii săi au făcut-o între Hillery- soție de președinte- și vechiul corp politic considerat corupt.

După aflarea rezultatelor alegerilor este important să comparăm reacția politicienilor americani, a presei europene (străină de valorile și pulsul american) și a susținătorilor lui Hillary. În timp ce cei din urmă au ieșit în stradă să protesteze, alimentînd parcă uimirea noastră la anunțarea rezultatelor, politicienii americani au adoptat o atitudine calmă și și-au arătat susținerea pentru noul președinte. Primul discurs a lui Donald Trump după aflarea rezultatelor a fost unul impresionant de conciliant:

“Este momentul să ne unim, pentru a fi o naţiune unită. Mă angajez să fiu preşedintele tuturor americanilor. Pentru cei care au ales să nu mă susţină, lansez un apel de a colabora pentru unificarea ţării” (sursă)

Iar mesajul  de mulțumire transmit către oponenta sa, Hillary Clinton, a venit oarecum surprinzător, avînd în vedere nenumăratele atacuri și învinuiri din  timpul campaniei electorale pe care Donald Trump i le-a adus. Vorbim aici despre „moartea suspectă a consilierului Vince Foster, afacerea cu terenuri Whitewater din Arkansas, plângerile mai multor femei care au fost hărțuite sexual de Bill Clinton și zvonurile că Hillary a jucat un rol important în mușamalizarea acelor conflicte, după ce soțul ei a ajuns președinte”(sursă)

Suntem martorii, așadar, unei schimbări a discursului  lui Donald Trump. Omul de afaceri renunță la rolul care i-a adus titlul de președinte al Statelor Unite parcă pentru a liniștii întreaga lume care privește cu sufletul la gură candidatul care promisese exilarea imigranților și musulmanilor. Nici Obama, recunoscut susținător a lui Hillary, nu a deplîns alegerea făcută de americani ci și-a declarat susținerea pentru viitorul președinte.

„Toată lumea este dezamăgită când pierde, dar a doua zi trebuie să ne dăm seama că suntem, în primul rând, americani. Suntem patrioți. Vrem ce e mai bun pentru țara noastră. Este ce am auzit de la Donald Trump azi-noapte și m-am bucurat. De asta are nevoie America. De o unitate, de un respect pentru instituții, pentru felul nostru de a fi, pentru lege și sper că va păstra această tendință în anii următori.” (sursă)

Miza nu a fost una mică căci toate aceste discursuri au avut rolul să calmeze furtuna neliniștilor internaționale pentru a apăra dolarul. Pe data de nouă noiembrie, prima zi după aflarea rezultatelor, dolarul a scăzut brusc (însă nu dramatic) pentru ca în următoarele zile să înregistreze o creștere semnificativă față de ultimele șase luni. Și de atunci acesta se află încă în ascensiune.curs-valutar-dolar-sua

Un alt aspect legat de modul în care campaniile prezidențiale se dăsfășoară în America îl reprezintă susținerea publică și adeziunea ziarelor față de unul dintre candidați. Această practică datează încă din secolul XIX și, oricît de ciudat ar părea, majoritatea americanilor declară că alegerea politică facută de un ziar local nu are nici un impact asupra deciziei personale. Preferința mass media pentru Hillary în cadrul campaniei a fost unul dintre motivele pentru care alegerea finală făcută de americani a părut atît de șocantă europenilor. Distanța fizică a făcut ca pulsul societății să fie greu detectabil necunoscătorilor iar ziarele (mai ales cele credibile) au fost printre singurele surse de informare. Tot acestea au creat un fenomen de spirală a tăcerii în jurul alegerilor care a influențat rezultatele statisticilor. Faptul că majoritatea publicațiilor l-au numit pe Donald Trump un candidat „nepotrivit″a format o imagine negativă despre cei care îl votează, determinîndu-i să nu-și facă opiniile publice.

(Mai multe despre implicarea presei americane în alegerile prezidențialeAICI)

Un alt pion în jocul pentru cîștigarea titlului de președinte l-a reprezentat, de data aceasta m-ai vizibil decît în trecut, rețelele de socializare. Știrile false și sursele care le răspîndeau pe internet au creat în contextul alegerilor o discuție despre modul în care Facebook ar trebui să verifice informațiile. Această posibilitate pare atipică unei platforme, rolul de verificare și filtrare al informațiilor fiind responsabilitatea jurnaliștilor, însă modul în care rețelele de socializare au luat amploare peste ocean a pus problema veridicității știrilor distribuite de utilizatori. Iată aici un exemplu.

O schimbare de paradigmă în întreaga lume începe să fie din ce în ce mai vizibilă față de perioada 1990-2010. Brexitul, alegerile din SUA și viitoarele alegeri din Franța sînt momente care vor marca, în timp, modul în care naționalismul dar și cosmopolitismul sînt percepute. Schimbările care s-au produs deja sînt următoarele: imaginea tipică a ununi președinte și ideea despre pregătirea și experiența pe care acesta ar trebui să o aibă, modul în care se credea că trebuie să se desfășoare o campanie electorală și mutarea luptei politice în mediul online.

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s