Tehnocraţia trece, politica rămîne

În anul 2016, la Palatul Victoriei, puterea executivă a stat în mîinile unui guvern tehnocrat.

Teoretic, un Guvern de tehnocraţi ar trebui să fie format din specialişti din diverse domenii, acei “oameni curaţi ca lacrima”, care n-au avut nicio legătură anterioară cu politica. Practic însă, Guvernul lui Dacian Cioloş a fost văzut în presă ca avînd în posturile-cheie, personaje care menţin relaţii puternice cu “leii vechi” din politica românească. Mai mult decît atît,  mai multe articole din presă arată cum mulţi dintre miniştrii lui Cioloş au fost protejați din umbră de oamenii politici din partide, ba chiar lucrează sau au lucrat pentru aceştia. În ultima vreme, unii tehnocraţi nici măcar nu s-au mai obosit să mimeze tehnocraţia. Au dat pe faţă legăturile cu sistemul.

“Nu am de ce să mă ascund, am lucrat cu Monica Macovei şi, ca să spunem aşa, am o asociere de idei cu Monica Macovei”, recunoştea ministrul Justiţiei, Raluca Prună. “Tehnocrata” Prună a stîrnit controverse după ce a susţinut pe faţă reducerea pragului electoral, măsură ce ar conveni de minune partidului M10, condus de Macovei. “Nu e treaba mea să sprijin partidele mici sau partidele mari. Nu sprijin niciun partid”, s-a scuzat Prună după acuzaţiile lui Vasile Blaga şi Liviu Dragnea. De altfel, în noiembrie anul trecut, Raluca Prună îşi prezenta CV-ul la audierile din Comisia juridică: “am lucrat trei luni ca asistent parlamentar al doamnei Monica Macovei”.

O altă relaţie care făcea notă discrepantă în portativul tehnocrat a fost cea dintre ministrul Educaţiei, Adrian Curaj şi fostul vicepremier Gabriel Oprea. Adrian Curaj este membru  al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, o “fabrică de diplome” înfiinţată acum patru ani de liderul UNPR. Practic, Curaj este “angajatul” lui Oprea, fiind plătit, conform legii din 2012, cu o indemnizaţie lunară viageră egală cu salariul mediu pe economie. “Am donat banii după ce am fost numit ministru şi am solicitat să nu mai fiu plătit”, s-a eschivat ministrul luna trecută, precizînd însă că nu s-a retras nici pînă azi din “Academia” lui Oprea. Ultima declaraţie a ministrului Curaj lasă loc de multe interpretări. “Cu actualul cadru legal nu-i pot retrage titlul de doctor lui Victor Ponta. Dacă s-ar fi putut, o făceam demult”, a declarat ministrul în presă, în condiţiile în care Universitatea i-a cerut să-i retragă doctoratul fostului premier. Asta ar fi însemnat ca ministrul să-i retragă titlul de doctor şi “şefului” Gabriel Oprea, suspectat şi el de plagiat, în cazul în care Universitatea ar fi făcut o cerere similară.

Guvernul Cioloş a trecut fără mari probleme de votul Parlamentului, dar a trecut suficient timp pînă a picat Victor Ponta, iar la tot firul acesta narativ au apărut și două evenimente neașteptate – lebede negre cum au fost abordate în presă, care au dat peste cap toate planurile minuțios pregătite în carcasele puterii.

Pas cu pas către tehnocraţie

Pe 1 iulie HotNews.ro publica prima investigație realizată de Emilia Sercan, care dovedește că Gabriel Oprea și-a plagiat lucrarea de doctorat. Aproape nimeni din presă nu preia informațiile, lucru care subliniază cum influența și puterea lui Oprea creșteau vădit.

Toamna se numără bobocii și îl găsește pe Victor Ponta tot la Guvern. Trece fără mari emoții în Parlament peste moțiunea de cenzură depusă de PNL. Cîteva zile mai tîrziu, apare un nou moment critic, o nouă ocazie de a scăpa de premierul luat în vizor de toți, inclusiv de Dragnea. Pe 17 septembrie, DNA îl trimite în judecată.

În ziua în care Ponta gustă din plin lovitura DNA, Gabriel Oprea sare de nerăbdare prin studiourile televiziunilor. Într-un interviu pentru Antena 3, întrebat daca va ajunge prim-ministru în toamna anului 2016, Oprea se dă de gol: Poate aș fi o soluție de premier. Gata de sacrificiu pe altarul interesului național, desigur!

oprea g.png

sursă foto: http://www.mediafax.ro

Varianta Oprea-premier iese din discuție în ziua de marti, 20 octombrie. Apare pe scena politică prima lebădă neagră, evenimentul neprevăzut, care dă peste cap toate calculele. Dacă Oprea părea că mai are o șansă chiar și după scandalul de plagiat, moartea polițistului Bogdan Gigina a pus capăt ambițiilor sale politice. Numele lui Gabriel Oprea este asociat în presă cu impostura si cu abuzul. Ponta îl menajează de teama că va pierde un aliat prețios, prin urmare decide să-l menţină în Guvern.

Pe 22 octombrie, adică la cîteva zile dupa Congresul PSD și la două zile după  cazul polițistului  din coloana lui Oprea, apele se înnegresc din nou. Jurnalistul Rareș Bogdan, un apropiat al șefului SRI, Eduard Helvig și un susținător al presedintelui Klaus Iohannis, anunță numele viitorului premier. “Vom avea un prim ministru tehnocrat, ca și acum 15 ani, cînd Mugur Isărescu a condus timp de un an guvernul și a pregătit alegerile parlamentare de la finalul anului 2000. Este vorba de fostul comisar european Dacian Cioloş”, afirma Bogdan într-un interviu pentru Realitatea FM Cluj.

Mulţi au considerat că ideea ar fi putut veni de la șeful SRI, Eduard Hellvig, fost europarlamentar bine prins de lumea romînească din Bruxelles. Greu de crezut însă că la acest moment s-a născut și ideea guvernului de tehnocrați. Klaus Iohannis și strategii săi aveau imaginea unor alte scenarii, cu un tehnocrat în vîrf agreat de toți dar cu partidele clocotind pe lîngă sau sub el.

În același anunț care i-a pus pe toți în fibrilaţii, Rareș Bodan lasă o mică mărturie din care aflăm că noua formulă cu premier tehnocrat era gîndită tot în termeni politici.

La prima strigare, Dacian Cioloș nu părea însă o variantă chiar atît de sigură cum se anunța. Potrivit unor surse HotNews.ro, Cioloș ezita. Vasile Dancu apărea ca soluție alternativă și se pregătea bine pentru funcția de premier. Cu vreo două săptămîni înainte de congres, Liviu Dragnea îl invita să revină în partid cu precizarea ca “social democrația are nevoie de Vasile Dancu”.

Povestea se anunţa cam aşa: în a doua jumătate a lunii octombrie, toată lumea întelegea că varianta Oprea a căzut. Cel care deja se credea viitorul stăpîn  al României și se purta ca atare ajunge în cîteva zile un nimeni. În laboratoarele puterii se cîntăreau deja cu atenție alte două nume: Dacian Cioloș și Vasile Dancu. Majoritatea aveau în cap cum poate fi exclus Ponta? Cum poate fi anihilat un premier plantat în scaun, pe care opoziția n-a reușit să-l anuleze prin mijloace parlamentare?

Răspunsul avea să apară cu a doua lebădă neagră, care a curățat toată tabla de joc. În noaptea de vineri, 30 octombrie, izbucnește incendiul la Clubul Colectiv din București, soldat cu zeci de morți si răniți.

La fel ca în cazul polițistului mort în coloana vicepremierului Oprea, nici acest tragic eveniment nu se lasă cu vreo demisie. Dimpotrivă, primarul Piedone anunța că mîinile lui sunt ocupate, este deja prea mult. Prima mare manifestație botezată ulterior Revoluția Colectiv are loc pe data de marți, 3 noiembrie. Peste 25 de mii de persoane cer în Piața Victoriei demisia lui Ponta, Oprea si Piedone.

În noaptea de marți spre miercuri, Dragnea si Zgonea dau năvală în biroul lui Ponta pentru a-l determina să demisioneze. Miercuri, 4 noiembrie, guvernul Ponta este deja istorie.

Istorie ajung și planurile cu guvernul de uniune națională. Se alege praful de visele liberalilor de a forma un guvern cu Oprea. Revoluția Colectiv se transformă în cea mai mare mișcare de protest de după 90 împotriva clasei politice și împotriva corupției. Revoluția anti-corupție prinde mai toate partidele, cu corupția între dinţi. Tremurînd.

În aceste condiții, varianta Dancu-premier e spulberată deși, date fiind ezitările lui Cioloș, avea șanse bune. Orice altă combinație cu partide iese din discuţie.

În cele din urmă, Dacian Cioloș este convins iar acesta acceptă, cu condiția de a fi lasat să-și formeze singur echipa.

Klaus Iohannis începe consultări cu partidele, iar după cîteva zile își anunță opțiunea pentru guvern de tehnocrați. Asta dorea de la bun inceput? Evident că nu, dar sub presiunea străzii n-a avut de ales.

Relațiile dintre Iohannis și PNL, și așa într-un proces accentuat de răcire, se rup definitiv. Ruptura se vede clar la formarea guvernului Cioloș.

“Suntem Guvenul zero corupție, zero populism, zero minciună”, afirma premierul.

guvernul yero.png

sursă foto: http://www.mediafax.ro

Un guvern de tehnocrați cu un mandat limitat chiar de un an era considerat benefic pentru repornirea economiei. S-a ajus la concluzia că un guvern fără culoare politică poate fi o variantă acceptabilă. Cînd vorbim de un guvern tehnocrat, asta nu înseamnă că sunt excluse persoanele care fac parte dintr-un partid politic sau altul. Numai că nu partidul îi nominalizează pentru funcţiile respective, ci sunt solicitaţi, ca experţi, să vină la guvernare prin detaşare, pe durata mandatului.

Guvernul tehnocrat a fost inițal primit cu brațele deschise, majoritatea articolelor din presă prezentîndu-l pe Dacian Cioloș ca pe un reformator, un om gata să scoată țara din platitudinea toxică în care stagna.

ce cred romanii.png

sursă foto: http://www.cotidianul.ro

Pe de o parte, Cristian Tudor Popescu afirma pe pagina personală de facebook faptul că noul guvern este mai mult decît tehnocrat, este chiar un guvern democrat: „În sfârșit, în fruntea Guvernului României a venit un om care are o meserie la bază și e stăpân pe ea. Spre deosebire de înaintașii săi, Boc și Ponta, doi clănțăi politici, unul fost activist comunist, celălalt, de profesie pârât, Dacian Cioloș este un inginer agronom cu înaltă calificare, pornit cu pământ sub unghii și ajuns ministrul Agriculturii Europene.
N-am crezut niciodată în domnii Găunoiu, cei a căror singură ocupație a fost și este „politica”. Domnii Găunoiu sunt masteri și doctori în dat cu gura, în șmenuri, șpagă și tupeu. Nu lucrează în folosul cetățenilor, pe care îi privesc cu un sentiment curat de dispreț, ci al clientelei lor politice.
Înceară mereu să-și deghizeze eșecurile în izbânzi și lașitățile în politică înaltă.
Pentru că n-au fost profesioniști în nimic, nu știu ce înseamnă un cuvânt dat, un contract respectat, raționalitate și corectitudine, pricepere și învățare continuă, asumare a răspunderii și plată pentru greșeli.”, ca mai apoi, să declare: „Nu e de natură să-mi trezească o mare încredere acest guvern, având în vedere convulsiile domnului Cioloș la numirea ministrului Justiției și a celui a Sănătății. Pe domnul Baciu l-a numit în orb, nu știa cu cine are de-a face. Cum poți să declari că nu i-ai cunoscut CV-ul. Ambele mișcări ale domnului Cioloș sunt decepționante: modul în care l-a numit, modul în care l-a retras. Nu mi se pare că pozele făcute acum câțiva ani, care nici nu era indecente, nu au nicio legătură cu profesia de medic. La justiție, premierul României a considerat faptul că doamna Guseth nu a început măcar studiile juridice nu e nicio problemă, nu o face incompatibilă cu funcția de ministru al Justiției. L-am creditat ca fiind un inginer bun, dar ăsta e comportament de cârpaci”

ctp.png

Pe de altă parte, analiști politici, în speță Iulian Chifu afirma într-un articol că un guvern tehnocrat e o soluție de urgență, însă conducerea statului aparține politicienilor: „Însă trebuie să fim foarte clari: conducerea unui stat aparține politicienilor. Formarea guvernelor se face pe baza negocierilor în majorități realizate de partide politice, preferabil reformate și legate de baza de alegători. Pentru că politicienii sunt cei care atrag voturi, care sunt urmați de public, care conving, care au legitimitatea votului dobândit și credibilitatea alegerii în funcțiile scoase la competiție electorală. Meseria de politician e o meserie specială, diferită de oricare alta. Cred că profesioniștii tehnocrați ar trebui să rămînă să-și facă treaba la locul lor de muncă, acolo unde se pricep.”

iulian chifu.png

Cu toate că a fost de o parte dorit, dar de cealaltă parte privit cu scepticism, în pagina de media, Cioloș ocupa locul unu, doi şi trei. Premierul a fost subiectul principal în primele trei materiale din top cinci cele mai distribuite şi apreciate articole din blogosferă. Adunate, materialele care au scris despre Dacian Cioloş au depășit  5.000 de like-uri şi share-uri într-o sigură zi. Semn că oamenii au văzut în Cioloș măcar „o geană de speranţă”.

blogosfera.png

Mandatul de un an al guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloş a fost marcat atît de realizări cît şi de măsuri contestate de partide şi de opinia publică. A fost anul în care instituţiile statului au devenit transparente şi s-a redus birocraţia. Guvernul a reuşit să crească anumite categorii de salarii, dar nu a reuşit să facă reformă în administraţia publică şi nici să cumpere sculptura Cuminţenia Pământului.

Tranparenţa în instituţiile publice este una dintre principalele realizări ale cabinetului Dacian Cioloş. Toate instituţiile şi companiile statului au fost obligate să publice cheltuielile, veniturile, contractele şi toate procedurile de achiziţii pe site-urile proprii şi pe platforma transparenta-bugetara.gov.ro.

Potrivit www.românialiberă.ro, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, i-a transmis fostului premier Dacian Cioloş un mesaj de felicitare pentru “munca excelentă” pe care Guvernul său a făcut-o în ultimul an, timp în care a asigurat “o perioadă fără precedent de guvernare transparentă, deschisă şi responsabilă”.

Înainte de ultimele alegeri însă, în platoul Antenei 3, Dacian Cioloș a fost pus la perete de către moderatorul emisiunii Sinteza zilei, Mihai Gâdea, care l-a certat pe fostul prim-ministru pentru o afirmaţie pe care acesta o făcuse la un moment dat, cu privire la  postul Antena 3: “Uneori trebuie să cobori în mocirlă..Sigur, îţi iei cizme şi faci un duş după”. Premierul a explicat în numeroase rînduri, în cadrul emisiunii, că fraza a fost scoasă din context și că el se referea strict la postul Antena 3, nu la publicul acestuia. Deşi moderatorul a vrut să manipuleze publicul împotriva lui Cioloş, prin maniera obsesivă în care puncta pe declaraţia celui din urmă, dorind să arate iar şi iar publicului cît de jignit a fost, titlurile articolelor din a doua zi au fost mai mult decît grăitoare, în favoarea lui Dacian Cioloş: “Premierul l-a făcut praf pe Gâdea în propria emisiune”.

Dincolo de suișurile și coborîșurile pe care le-a avut guvernul tehnocrat în anul în care reprezenta puterea executivă, la capăt de linie, presa a oglindit plusurile pe care acesta le-a adus țării și rezultatele pe care guvernul fără o culoare politică le-a împămîntenit în decurs de 12 luni. Acum să nu uităm că Guvernul lui Dacian Cioloș e al unei mișcări profunde a poporului român, și nu soluția de supraviețuire a corupților și mediocrilor. Cu tot aerul proaspăt pe care l-a adus tehnocrația, se pare că românii au vrut diversitate politică și de aceea au predat anul acesta ștafeta PSD-ului.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s