Războiul propagandistic al Rusiei-partea a doua

Între propaganda sovietică din  perioada comunistă și cea rusească din prezent, cunoscută ca războiul informaţional, nu există o diferență atît de proeminentă.

În urmă cu cîteva decenii, pe vremea lui Stalin, în partea răsăriteană a mapamondului,  propaganda se manifesta într-un mod vizibil și acceptat de către întreaga populație, avînd ca principal scop acela de a convinge și de a obliga oamenii de a fi în acord cu ideologia de care aparținea comunismului.

20e4557423d53b73b2abd6fd497b0b0c

Pe de altă parte, noile tehnici care vin din partea Kremlinului, urmăresc mai degrabă să creeze confuzie. Chiar dacă efectul acțiunii este unul ce provoacă incertitudine, scopul în sine este unul foarte bine calculat și cîntărit din toate unghiurile. Astfel, cum spuneam mai sus, dacă prin acțiunile lor, rușii din perioada comunistă doreau să persuadeze populația și să o convingă asupra faptului că Uniunea Sovietică este „fratele cel mare”, făcător de bine și salvator al tuturor națiunilor din estul Europei. În momentul de faţă, nemaiavînd puterea de a crea într-un mod vizibil o schimbare de atitudine, Federaţia Rusă face apel, prin intermediul platformelor de social media, la mijloace indirecte de acaparare a atenţiei şi care se bazează pe crearea de confuzie, dezinformare, impresii false ale realităţii, iar dacă în final ultilizatorii verifică şi sînt convinşi de falsitatea informaţiilor, suspiciunile sînt însă implementate în mintea lor.

Voi enumera mai jos cîteva exemple de tehnici de manipulare infiltrate şi la noi în ţară, unde, ştim cu toţii, simpatia faţă de Rusia este greu realizabilă.

Aşadar, în toamna acestui an, Ambasada Rusiei la Bucureşti a făcut o donaţie modică pentru recuperarea sculpturii lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului, donaţie care a venit însoţită de un videoclip foarte sugestiv. Prin caracterul său naţionalist, videoclipul a stîrnit indignarea românilor, întrucît prin aspectele enumerate, populaţia românească era văzută, în special în cele două războaie mondiale, ca victimă a istoriei, iar datorită ajutorului oferit de Rusia, România a reuşit să se ridice din punct de vedere social, al independeţei şi al industrializării, aspecte prin care videoclipul susţine că generaţia tînără nu le cunoaşte, şi încheie printr-un îndemn: „Copiii trebuie să înveţe istoria adevărată”.

download

În sfera reţelelor de socializare, propaganda rusească este creată prin intermediul unor site-uri „fantomă” care publică articole false ce au scopul de a schimba percepţia oamenilor. Întrucît sînt însoţite de numeroase linkuri, care dintr-un obicei al cititorului, nu sînt accesate în prealabil, aceste site-uri de ştiri, capătă credibilitate în mintea receptorilor. De asemenea, conţinutul lor este distribuit pe reţelele de socializare de aşa-zişii troli, care nu fac altceva decît să aprobe prin comentarii vehemente mesajul transmis.

Un studiu realizat de Centrul NATO în domeniul comunicaţiilor strategice (Riga) explică cum aceşti aşa-zişi „troli”, sau postaci, într-un termen mai familiar, sunt plătiţi de Rusia să îşi desfăşoare activitatea 24 din 24 de ore pentru a posta încontinuu pe reţelele de socializare, pentru a comenta, a aproba sau a contrazice contrariile. Totodată, studiul identifică cinci categorii de postaci: trolii care găsesc SUA singura vinovată pentru toate relele care s-au petrecut în lume, „trolii bikini” sunt profilurile care se ascund sub pozele unor femei tinere, şi care, prin comentarii, cer mereu revizionarea opiniei, trolii agresivi care resping si elimină orice discuţii virtuale, „trolii Wikipedia” care se ocupă cu editarea blogurilor şi paginilor de internet favorabile Kremlinului şi „trolul cu ataşamente”care postează articole cu link-uri şi înregistrări video care fac trimitere la site-urile de ştiri din Rusia, scrie Pagina de Rusia.

Cum putem împiedica, atît cît se mai poate, acest război informatic dus de către Rusia?

În primul rînd, s-ar putea introduce în şcoli, sau la nivel universitar o disciplină care să aibă în vedere instruirea tinerilor în ceea ce priveşte educaţia mediatică: să analizeze critic informaţiile găsite pe site-uri, să distingă un site de propagandă faţă de o publicaţie serioasă de ştiri, să poată face diferenţa între o interfaţă care este lipsită de anunţuri publicitare, prin urmare care dispune de o altă sursă de finanţare şi care are ca scop propaganda.

În al doilea rînd, jurnaliştii ar trebui să îşi dea interesul prin a crea materiale jurnalistice, uşor de înţeles şi de perceput, prin care să explice acest fenomen de manipulare pe care Federaţia Rusă îl poartă în lumea virtuală, aducînd totodată exemple concrete asupra situaţiei din prezent. Un astfel de model de reportaj a fost difuzat de către televiziunea franceză Canal+.

sursă foto: www.cnn.com  , www.pinterest.com 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s