Calamitățile naturale – între fapt de presă și bombă de presă

Calamitățile naturale reprezintă în sine un fapt de presă, relatat adesea sub diferite forme. În timp ce în presa din România titlurile care anunță anumite întâmplări ce afectează populația unui anumit teritoriu, respectiv inundații sau viscol sunt relatate și titrate în așa fel încât să apeleze mai mult la componenta emoțională decât la funcția informativă, presa americană relatează faptele pe scurt, simplu și la obiect apelând la funcția utilitară în transmiterea informației.

Fiecare calamitate naturală vine împreună cu un val de nenorociri, cu teroare și spaimă în rândul populației. România nu se confruntă cu uragane, ci mai degrabă cu mișcări ale plăcilor tectonice din zona seismică Vrancea.

Ultimul uragan care a produs distrugeri în Antilele Mici, Leeward Antile, Venezuela, Jamaica, Columbia, Hispaniola, Cuba, Arhipeleagul Lucayan, sud-estul Statelor Unite ale Americii și Canada de Est și a avut loc în perioada 28 septembrie – 10 octombrie 2016 poartă numele Matthew și este considerat un uragan de categoria a cincea, după uraganul Felix, care a cauzat distrugeri în 2007.

Deși o problemă de interes național, uraganul Matthew a fost descris într-o manieră cât mai actuală, i-a fost prezentată anvergura și modul în care erau afectate anumite zone, fără titluri de avertizare care să aibă un impact emoțional posibil nedorit. Americanii funcționează pe sistemul: „Acestea sunt faptele, dar este important să rămânem calmi.”

Image result for map of hurricane matthew
Sursă foto: WNEP.com

Meteotologii de la NBC au explicat cum anume afectează uraganul anumite zone actualizând constant informațiile, dar faptele nu au fost titrate cu titluri precum „ȘOCANT!”, „EXCLUSIV!”, „ALERTĂ!”, ci ca o amenințare care trebuie luată în serios, păstrându-se calmul.

 

CNN a prezentat faptele într-o manieră puțin mai lipsită de cuvinte, deoarece în astfel de situații, întâmplările și faptele vorbesc. Scurtele filme de prezentare ale dezastrului au fost alcătuite din declarații oficiale, înregistrări primite sau distribuite de localnici pe conturile de socializare, ori imagini proprii.

În România, problema uraganului a fost relatată de Știrile PROTV, după ce pericolul era estompat, astfel:

Uraganul Matthew a fost retrogradat la „furtună de categoria I”, însă continuă să facă ravagii. „Suntem cu toții speriați”

Românii, se pare, au au pus accentul pe drama trăită de populație, iar o problemă a cărei amplitudine deja se diminuase, a fost prezentată ca o situație în care teroarea încă domnește.

Uraganul a lăsat în urmă sute de morți și a pus în pericol peste două milioane de persoane din America. O statistică finală realizată de cei de la CNN arată la ce nivel s-a manifestat acest dezastru, după ce pericolul a trecut.

capture-pngws

 

La DIGI24.ro, informația a fost prezentată într-o manieră ușor subiectivă. Comparativ cu o situație a unui dezastru la o scară atât de mare pe care românii nu au mai trăit-o din anii ’70, uraganul din Statele Unite este, ca amploare și putere, ceva nemaivăzut. Cu toate acestea, presa românească titrează întâmplarea folosind cuvinte precum „prăpăd” și „viețile (…) au fost date peste cap.”

 

hhjd
sursă foto: digi24.ro

 

Inundațiile din România SE PRODUC, deoarece faptele sunt prezentate de multe ori într-un mod mai dramatic decât pare a fi realitatea. Această problemă vine deoarece informațiile sunt actualizate mai greu, televiziunile și presa românească în general este plăpândă și implicată în probleme de ordin politic, mai degrabă. Până și problema inundațiilor, destul de actuală în special în lunile de vară, în România, apare cu titluri ce au implicații politice.

hs

O calamitate naturală este prezentată ca un eșec politic al persoanelor cu funcții mai înalte în stat. Astfel, cetățenii nu mai află în principal informații despre ce trebuie să facă în cazul izbucnirii unei viituri sau ce zone sunt mai exact afectate, ci află cum anume au adus politicienii nori de ploaie abundentă ce au lăsat prăpăd pe teritoriul țării.

ta
sursă foto: stiripesurse.ro

Există și momente în care presa românească folosește cuvinte ce descriu calamități naturale drept urmări ale unor decizii de guvernare, lucru care poate duce la confuzii în înțelegerea unui text informativ de o persoană care este pentru o scurtă perioadă de timp în România și s-a confruntat în trecut cu acest tip de furie a naturii.

Americanii titrează simplu, obiectiv, fără a aduce politica în discuție. Siguranța cetățenilor primează și în acest sens sunt relatate și evenimentele.

sd
sursă foto: euronews.com

Incendiile de vegetație care au loc în SUA, Europa și în multe alte țări, precum și cutremurele care zguduie diferite regiuni ale lumii produc panică în rândul populației. În acest caz însă, faptele sunt prezentate în acceași manieră atât în America, cât și în presa românească.

 

dfdff

 

Ninsorile abundente reprezintă o altă problemă pe care natura o ridică populației din mai multe state. În România, spre exemplu, luna decembrie a anului 2016 și prima lună a lui 2017 au fost marcate de ninsori abundente care au provocat pierderi de vieți omenești și au lăsat zeci de drumuri naționale și județene închise. Deși informațiile relatate în presă au fost destul de actualizate, pe site-ul romaniatv.net titlul de deschidere a unei știri arăta faptul că sunt mai multe DRUMURI ÎNCHISE circulaţiei duminică, 8 ianuarie: Situaţia în timp real a stării drumurilor afectate de zăpadă, ger şi viscol UPDATE. vree

În realitate, multe dintre drumurile închise în buletinele de știri ale posturilor de televiziune permiteau circulația în condiții optime, de iarnă. Spre exemplu, posturile de televiziune, printre care și TVR anunțau faptul că pe direcția Roman-Iași drumurile sunt închise și că vor fi redeschise circulației abia începând cu a doua zi. De fapt, drumurile nu erau închise, iar update-ul nu a apărut nici până în momentul actual.

În Italia, pe 18 ianuarie au avut loc 4 cutremure consecutive care au produs o avalanșă în Munții Apenini. Un hotel din Farindola a fost înghițit de zăpadă și abia după două zile au ajuns și salvatorii la fața locului, loc unde se așteaptă să fie găsiți puțini supraviețuitori.

CNN anunță tragedia astfel: Italy avalanche: Rescuers search for survivors in buried hotel, în timp ce Libertatea tratează evenimentul cu exclisivitate EXCLUSIV / Avalanșă în Italia, în urma cutremurelor. O româncă și copiii ei, prinși sub dărâmăturile unui hotel. Din nou, presa românească apelează la componenta emoțională, iar titlurile se întind de obicei pe 2 sau 3 rânduri.

 

Presa americană este mult mai axată pe fapte, în timp ce în presa românească faptele sunt adesea interpretate. Fiecare nouă furtună are o nouă valență, fiecare cutremur aduce în discuție vechiul cutremur devastator din 1973 din România, orice inundație este pusă pe fondul defrișărilor și a acțiunilor celor de la guvernare și populația este veșnic nepregătită. Americanii știu că în fața forței naturii cetățenii au mâinile legate și nu există niciun mod de a anihila această putere.

Cetățenii au nevoie de informare continuă și de obiectivitate în presă, de actualizare constantă a informației. Presa este formatoare de opinii și de stări, dar emoțiile nu stârnesc decât valuri de reacții slab controlate și aduc cu sine panică. În România, încă nu există o delimitare clară a funcției utilitare de celelalte funcții deoarece senzaționalismul vinde. O mass-media independentă financiar ar face diferența între titlurilde ce anunță o bombă de presă și anunțarea unor fapte de presă.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s