Cum informează mass media asupra calamităţilor naturale

În societatea actuală, mass-media joacă un rol crucial în viaţa socială, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescîndă şi indispensabilă, cu o influenţă puternică asupra segmentelor societăţii. Prezenţa lor activă se simte în viaţa financiar-bancară, în dezvoltarea industriei, în evoluţia tehnologiei, în viaţa politică, dar şi în viaţa cotidiană, construind la rîndul lor o industrie proprie. Într-un stat democratic, ele au rolul de a informa, comenta şi critica, fiind considerate ,,centrul vital al vieţii publice”.

Supranumite şi ,,a patra putere în stat” mass-media au devenit, în lumea modernă, un fel de centru gravitaţional în raport cu care se poziţionează toate celelalte segmente ale societăţii. În limbajul uzual şi chiar în unele opere de specialitate, mass-media sînt considerate sinonime cu noţiunile de comunicare de masă şi cea de mijloace de comunicare în masă.media

Prin urmare, mijloacele media sînt, în general, definite ca ,,suporturi tehnice care servesc la transmiterea mesajelor către un ansamblu de indivizi”. Cu ajutorul acestor mijloace, se stabileşte o relaţie de comunicare între creatorul de mesaj şi receptorul său.

Sîntem bombardaţi din toate părţile cu informaţii: televiziune, ziare, radio, reviste, internet, filme, publicitate. Toate aceste mijloace media ne restructurează în permanenţă ideile şi opiniile, valorile şi credinţele, ne influenţează uneori fără să ne dăm seama, înlocuind realitatea cu o imagine deformată despre ea. Ele sînt instrumentele cele mai importante prin care poate fi influenţată percepţia oamenilor asupra evenimentelor. Evident, cine deţine aceste mijloace de comunicare are puterea asupra masei de cititori-spectatori. În joc sînt afaceri de milioane de euro şi mai ales imaginea unor mari grupuri economice şi a patronilor lor. Şi în România tendinţa este aceeaşi ca la nivel mondial: formarea unor mari grupuri care activează în sectoare cît mai diversificate şi deţin cel puţin o televiziune, un radio şi un ziar.

Despre problema finanţării ziarelor, posturilor radio şi TV, precum şi despre problema contractelor de publicitate s-a discutat mult. Este greu de crezut că mass-media poate fi obiectivă şi independentă atunci cînd trăieşte din banii unor companii ce au tot interesul să îşi vîndă produsele, să aibă bune relaţii cu anumiţi parteneri cărora le promovează o imagine favorabilă şi să distrugă imaginea altora. Potrivit organizaţiei ,,Reporteri fără Frontiere” în cel mai recent clasament privind libertatea presei, România s-a plasat pe locul 70 din 140 de ţări, înregistrînd o scădere cu aproape 20 de locuri în ultimii doi ani. Trăim într-o epocă în care războiul de imagine este o armă redutabilă.

Iar mass-media de la noi, se chinuie, în felul lor, să facă rating, adică  mai pe româneşte  să aibă succes. Şi succesul pentru ei înseamnă să facă bani.  Pe lîngă tabloidele tv sau cele tipărite ori online, care oricum fac repede bani prin subiectele tratate, se concurează între ele şi unele televiziuni de ştiri, apelînd, printre informaţii serioase de interes public şi la subterfugii de doi bani, anunţate şi pasate de la o oră la alta, de la un moderator la altul, sub promisiuni tentante că „Urmează”, „Imediat”, „Bombă”, „Exploziv”, „Halucinant” etc.

halcg4zptam_2l

Aştepţi, cu interes , aşa-zisele dezvăluiri care se dovedesc a fi un mare foc de paie, fiind, de cele mai multe ori, reluări de ştiri din alte zile, parfumate şi vîndute iar ca prospături, pentru umplerea programului şi… pentru rating, bineînţeles! E vorba despre societăţi comerciale care trăiesc numai de pe urma succesului la publicul larg şi asta înseamnă atragerea contractelor de publicitate comercială. Deci, de bani.

 

Ce sînt, de fapt, aceste promise bombe de presă? Emanaţii în funcţie de interesele politice ale proprietarilor acelor staţii tv. De exemplu, baloane de săpun sînt de obicei ştirile alarmiste, care prognozează adevărate calamităţi meteorologice ce vor afecta în cîteva zile locuitorii ţării, după care constatăm cu toţii că nu s-a întîmplat chiar ceva prin care să nu mai fi trecut noi fără mari probleme, mai grav este cînd se aduce vorba despre cutremure catastrofale de prin alte părţi şi, imediat, se transferă discuţia amplificată asupra situaţiei alarmante din România. Din asta iese un bun rating, ca şi din unele false probleme de sănătate sau de cuplu ale unor vedete de carton, pentru a fi iar în atenţia publicului, atunci cînd constată că au intrat puţin într-un con de umbră.

Calamităţile naturale sînt prezentate la unele televiziuni din România într-o manieră tragică, exagerată de dragul audientei. De multe  ori apar ştiri de genul: Urmează ninsori apocaliptice , cea mai grea iarnă din ultimii 10 ani. Aceste ştiri fiind de multe ori exagerate şi în timp dovedindu-se că s-au înşelat. Acest gen de ştiri, sau emisiuni care aduc confuzie, panică sau dezinformare în cadrul telespectatorilor sînt produse pentru rating, nefiind utile celor care le receptează .

Făcînd o paralelă între mass-media românească şi cea din alte ţări, observ că la noi mare parte din televiziuni sînt conduse de grupuri străine care au interese obscure la noi în ţară şi care comandă ce gen de ştiri sau ce emisiuni să apară, libertatea de opinie ca şi jurnalist de multe ori fiind îngrădită, trebuind să spui ceea ce alţii vor să audă. În alte state unde democraţia este mai bine respectată, mass-media prezintă diferit evenimentele , fără să producă atît de mult fake de dragul audienţelor .

În cazul unor evenimente, catastrofe naturale în Occident mass-media liberă, nu este focusată doar pe atragerea de audienţe.  Prezintă evenimentele realist şi fără intenţia de a crea panică şi confuzie în cadrul telespectatorilor .

De exemplu, un cutremur cu magnitudinea 6,2 pe scara Richter a avut loc în centru Italiei pe 24 august 2016, la ora locală 03:36, în apropiere de Norcia, un oraș din Provincia Perugia. Seismul a fost urmat de mai multe replici, cea mai puternică fiind de 5,5. Orașul Amatrice din Provincia Rieti a fost cel mai afectat de cutremur. Aici, multe din clădirile istorice s-au prăbușit. Cutremurul și replicile sale au fost simțite în regiuni întinse din Italia centrală, inclusiv Roma, Napoli și Florența. Cutremurul a durat două minute și jumătate și, potrivit experților, şi  a avut o putere de distrugere similară cu 1.200 de tone de TNT.

amatrice_cutremur

În tot acest timp canalele de televiziune (RAI 1, RAI 2, TG24, SKYNEWS, CANALE 5,  RETE 4, ITALIA 1 etc) prezentau situaţia reală fără a panica populaţia, şi fără a creşte raitingul pe nişte minciuni. Toate posturile au avut trimişi reporteri pe teren, transmisii în direct, tocmai pentru a prezenta oamenilor ce se întâmplă cu exactitate.  Reacţiile de după cutremur au fost total aşteptate într-o ţară europeană precum Italia. Posturile de televiziune şi de radio au anunţat în direct situaţia critică din zonele afectate încă din primele minute de la producerea cutremurului. Iar autorităţile au luat şi ele măsuri imediate. Facebook a activat funcția Safety Check pentru ca cei care se află în zona afectată de cutremur să-i anunțe pe apropiați, prin intermediul rețelei de socializare, că sunt teferi.

Armata Italiei a fost trimisă în zonele afectate pentru a ajuta, iar statul a alocat din trezorerie aproximativ 235 de milioane de euro pentru ajutor umanitar. Președintele Crucii Roșii italiene, Francesco Rocca, a declarat presei că s-au mobilizat ambulanțe și personal către cele mai afectate zone, în timp ce Asociația Voluntarilor Italieni ai Sîngelui a lansat apelul de a se dona sînge din toate grupele sanguine. În zonele afectate de cutremur a fost declarată stare de urgență iar premierul Matteo Renzi s-a angajat că va reconstrui comunitățile devastate și că va iniția o strîngere de fonduri în acest sens.

090330253-c84ccedd-3313-423e-8e03-5753f011911b.jpg

Președintele italian Sergio Mattarella a descris cutremurul ca fiind ,,un moment de durere”  și a spus într-o declarație de presă că gîndurile sale sunt cu victimele cutremurului. Șeful Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și președintele francez François Hollande au postat pe Twitter mesaje de condoleanțe prim-ministrului Matteo Renzi, iar  Papa Francisc și-a exprimat, de asemenea, solidaritatea cu victimele și a trimis șase pompieri din mica brigadă a Vaticanului pentru a ajuta la operațiunile de salvare. Bilanţul a fost de 294 de morţi şi 388 de răniţi. Iar ziua de 27 august a fost declarată zi de doliu național.

Făcînd o paralelă între curemurul produs în Italia şi cutremurul din România ce a avut loc cu o lună mai tîrziu, putem  constata că autorităţile nu au luat măsuri de niciun fel, iar presa a vorbit despre seism abia dimineaţă, foarte vag. Deşi nu au fost pagube materiale sau vicitime, totuşi acest cutremur s-a înregistrat şi autorităţile erau datoare să explice populaţiei măcar măsurile de prevenţie pentru următorul, iar presa de stat, pentru care plătim taxe trebuia să informeze. În fond, pentru acest lucru este presa, pentru a informa.

cutremur-24-septembrie-2016-bacau-seismul-s-a-resimtit-destul-de-puternic-nu-s-au-inregistrat-victime-si-nici-pagube-materiale-importante-18550544

Un alt caz, a fost şi cel cu incendiul de la Colectiv, ce a avut loc în noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în incinta unui club situat în Sectorul 4 din București într-o fostă hală a fabricii Pionierul. Incendiul s-a declanșat în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansării unui nou album, numit „Mantras of War”.  În urma incendiului au decedat 64 de persoane, iar 186 au fost rănite.  Autorităţile au dat dovadă de lispă de responsabilitate, şi încercau să se scuze, şi să prezinte oamenilor o situaţie sub control, ceea ce era total fals. Însuşi Raed Arafat, declara că totul este în parametri normali, dar acolo era un adevărat carnagiu. Nici presa nu a reacţionat rapid, ca de obicei, televiziunea română a publicat un material abia dimineaţă despre acest eveniment.

incendiu_2_24826600

Tot aşa s-a procedat şi cînd inundaţiile au afectat mai multe zone din România. Televiziuni precum Antena 3 sau RTV, afişau doar senzaţionalul cu titluri precum: ,,Inundaţiile devastatoare au făcut prăpad şi au luat vieţi omeneşti în Moldova.”, încercînd să manipuleze şi să atragă publicul, în loc să-l liniştească.

 

Prin urmare, mijloacele media nu acţionează doar asupra individului, oferind modele de comportament care pot fi adoptate prin învăţare, ci au efecte şi asupra culturii, volumului de cunoştinte, valorilor şi normelor unei societăţti, precum şi a relaţiilor sociale umane.

 

Surse foto:

https://thesociologyofmedia.files.wordpress.com/2012/05/media.jpg

http://www.repstatic.it/content/nazionale/img/2016/08/24/090330253-c84ccedd-3313-423e-8e03-5753f011911b.jpg

http://www.banatulazi.ro/wp-content/uploads/2016/08/amatrice_cutremur.jpg

http://mediartv1.freenode.ro/image/201511/w400h400/incendiu_2_24826600.jpg

http://jurnalul.ro/thumbs/big/2016/09/24/cutremur-24-septembrie-2016-bacau-seismul-s-a-resimtit-destul-de-puternic-nu-s-au-inregistrat-victime-si-nici-pagube-materiale-importante-18550544.jpg

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s