Mass media şi teoria bulgărelui de zăpadă

România apare pictată de mass-media ca fiind o țară devastată de frici și de percepția unor pericole care pîndesc individul, comunitățile sau chiar toată țara. Universul social al românului pare populat de nesiguranță și incertitudini, de spaime și viitoare pericole.

România este văzută, cel puțin de români, ca o țară nesigură, cu cetățeni speriați, care pe termen scurt se confruntă cu riscul unui război, iar pe termen lung și mediu cu riscul unei crize economice cronicizate.

Cu multe dintre riscuri, omul obișnuit nu are un contact direct, deci ajunge să le perceapă prin intermediul mass-media.

Mass-media fiind conștientă de asta amplifică incidența unor riscuri și amplifică de cele mai multe ori sentimentul unor amenințări viitoare, pericole virtuale sau amenințări colective.

Unele riscuri sunt atenuate printr-un optimism exagerat al gîndirii cotidiene, altele sunt supraestimate din cauza unor accente intens mediatizate sau chiar prin incidența unor campanii de marketing.

Meteahna presei românești este aceea de a apela la componenta emoțională pentru a maximiza audiența. Dincolo de faptul că funcția utilitară e aproape de a fi  îngropată, omul ajunge să se uite la știri ca la un nou episod dintr-un serial de groază. Groază fiind termenul cel mai des folosit în cadrul ştirilor de orice fel.

Practica aceasta are rădăcini puternice ancorate în trecut. Dacă o populaţie de oameni este servită în mod constant cu ştiri lacrimogene, publicul aşa se obişnuieşte şi asta doreşte. Conştient sau nu. O tentativă de a schimba “meniul” nu va mai aduce acelaşi profit. Asta e reţeta pe care se bazează mass-media româneşti.

Calamitățile naturale reprezintă un lait-motiv al României, iar în fiecare an acestea sunt prezentate sub auspiciile groazei și ale pericolului. În timp ce în presa din România titlurile care anunță anumite fenomene naturale ce afectează populația, respectiv inundații sau viscol sunt titrate în așa fel încât să apeleze mai mult la funcția emoțională decât la funcția informativă, presa americană, pe de altă parte, prezintă faptele într-un mod clar, curat, respectînd mereu funcția utilitară în transmiterea informației.

Lucru întărit de recenta situaţie cu privire la viscol şi zăpadă, situaţie care a mişcat România şi totuşi a ţinut-o pe loc. Publicaţii precum evz.ro, protv.ro, primatv. ro, dcnews.ro au folosit simultan, în prezentarea ştirilor, expresiile “iad alb”, “codul alb al disperării”, “urgia albă”, “calvarul alb”.

rre

sursă foto: http://www.evz.ro

ww

sursă foto: http://www.primatv.ro

Platformele de ştiri internaţionale aduc la cunoştinţă situaţia Europei, fără a înflori informaţii şi a face scenarii.  Funcţia utilitară este foarte bine subliniată şi vădit impregantă în orice articol. Mai mult, articolele sunt dublate de imagini veridice, grăitoare, dar care nu au rolul de a speria, ci de a ilustra o realitate.

ed

Faptul că se crează o panică prin mass-media cu privire la fenomenele din interiorul țării este deja un obicei cunoscut, dar  presa merge mai departe şi are grijă să pulseze și în ceea ce privește fenomenele internaționale. Discrepanța e uriașă între obiceiurile mediatice româneşti şi cele internaţionale; lucrurile sunt prezentate din unghiuri diferite, iar calitatea  presei românești, sau mai bine zis lipsa acesteia, se vede cu ochiul liber.

Trecînd de la general la particular, de la naţional la internaţional, vorbim în speță de uraganul Matthew, un ciclon tropical care a lovit Haiti, Jamaica, Cuba, Republica Dominicană, Bahamas și sud-estul Statelor Unite. Este primul uragan de categoria 5 pe scara Saffir–Simpson care se formează în Atlantic de la Uraganul Felix în 2007. Acesta a provocat daune în perioada  28 septembrie – 10 octombrie 2016.

Despre acest subiect, presa americană a avut grijă să „inducă” prin titlurile şi maniera de prezentare a problemei, o stare care să se traducă prin: „Totul este sub control”. Tot ce a făcut a fost să prezinte situaţia în prealabil, să informeze oamenii cu privire la ce au de făcut şi apoi au prezentat consecinţele acestui ciclon. Astfel, oricine alegea să citească despre asta, ajungea să fie informat, nu speriat. Aici e diferenţa.

mat

ttz

Situaţie care nu este deloc sinonimă cu ce se petrece în mass media actuale româneşti. Aici, pînă şi imaginea uraganului Matthew, cu care românii nu au luat contact direct, este distorsionată şi se bate monedă pe partea melo-dramatică a fenomenului.

tu

sursă foto: http://www.evz.ro

Ştirile prezentate pe ProTV.ro sunt cele care au dus faptul de presă într-o zonă în care cuvinte precum  #pericol #prăpăd #teroare au fost cel mai des folosite.

445

Au fost şi portaluri de ştiri româneşti care au prezentat situaţia cu mai multă obiectivitate; reuşind să  introducă în articol doar ce era relevant. Exemple în acest sens sunt Digi24 şi articolele de pe http://www.hotnews.ro.

digi

sursă foto: http://www.digi24.ro

hot

sursă foto: http://www.hotnews.ro

Patru seisme puternice cu magnitudinea peste 5 au fost resimțite miercuri, 18 ianuarie, în centrul Italiei. Un hotel din Farindola a fost înghițit de zăpadă și abia după două zile au ajuns și salvatorii la fața locului, loc unde erau şanse mari să fie găsiți puțini supraviețuitori. Încă o temă pentru presa românească, pe care nu a trecut-o cu brio. Şi în acest caz, media a interpretat faptele şi a mutat atenţia pe componenta emoţională.

pro

http://www.ştirileprotv.ro

Posturi ca Digi24 s-au apropiat de maniera americană şi nu îngroaşă linia mimetismului media în care stau aliniate celelalte posturi de ştiri. Dovadă în titrarea despre cutremurele din Italia:

dig

Presa americană a reuşit să înglobeze obiectiv faptul de presă.

bbv

sursă foto: http://www.bbc.com

Rămînînd în acelaşi cadru al adverselor şi al precipitaţiilor scăzute, putem concluziona zicînd că avem de-a face în definitiv cu teoria bugărelui de zăpadă, în spaţiul mediatic românesc. Dînd impresia că informează, presa reuşeşte să provoace furtuni în pahare cu apă, totul de dragul audienţei.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s