Propaganda rusească- nu relativă, ci absolută

Sofisticata propagandă rusească are rolul de  a dezorienta și diviza societatea, slujind la realizarea obiectivelor de politică externă ale Moscovei.

În acest context, o serie de experți citați de revista Forbes semnalează necesitatea unor eforturi de contracarare a propagandei Kremlinului, care, prin intermediul televiziunilor aservite, încearcă să influențeze (și deseori reușește) evoluția politică, economică din statele pe care le consideră de interes pentru ei.

Deși nu au decît dispreț față de propaganda rusească, criticii acesteia îi recunosc eficiența. Jurnaliștii specializați în spațiul rus, Peter Pomerantsev și Michael Weiss, afirmă că „metodele Kremlinului erodează cu succes integritatea jurnalismului politic și de investigație”. Alți analiști sunt chiar mai alarmați, considerînd că păpușarii de la Kremlin și presa rusă ar putea ajunge să controleze în totalitate opinia publică.

putin

http://www.evz.ro

Punînd reflectorul pe modul în care televiziunile rusești au relatat despre alegerile parlamentare desfășurate pe 30 noiembrie în Republica Moldova, e de la sine înţeleasă îngrijorarea occidentalilor.

Postul Rossia-24, cel mai influent post de știri din Rusia, a reflectat pe larg campania electorală ce a precedat scrutinul. Astfel, chiar la început de campanie, pe 2 noiembrie, postul titra, generalizînd în mod halucinant: „Moldovenii vor în Uniunea Vamală, dar nu în Europa”.

Propaganda nu distinge nuanțele, cunoaște o singură culoare

Dintr-un material jurnalistic aflăm că 90% (!) dintre cei care lucrează în Rusia își doresc o apropiere de Moscova, iar în Moldova mulți sunt pentru „o integrare strînsă cu Rusia” și pentru aderarea la Uniunea Vamală. După ce lasă impresia telespectatorilor că este vorba de un relevant studiu de opinie, dacă avem răbdare să ascultăm mai departe, aflăm că este vorba de o cifră fluturată de socialistul Dodon, aflat în campanie la Moscova. Ce-i drept, pînă în ziua alegerilor, politicienii proruși au reușit să facă din acest obiectiv, un fapt, obținînd un rezultat pe măsura așteptărilor de la votanții din Rusia.

Ziaristul român Cristian Tudor Popescu a explicat că absolutizarea este caracteristica de bază a propagandei. „Propaganda nu este relativă, nu are nuanțe, prezintă întotdeauna dezechilibrat o singură viziune, un singur unghi de vedere asupra unei chestiuni. Anume așa poate fi imediat recunoscută”, a afirmat Cristian Tudor Popescu, într-un articol de pe http://www.timpul.md.

ctp

sursă foto: http://www.timpul.md

El a consideră că propaganda rusească îi va trata cu indiferenţă totală, ca și cum nici n-ar exista, pe cetățenii care nu sunt proruși, care au vederi proeuropene. „Va prezenta lucrurile ca și cum acolo nu ar exista decât candidați, politicieni orientați către Moscova și cetățeni rusofoni și rusofili. Va apela la aceleași prefabricate verbale, la aceleași propoziții repetate de un număr mare de ori, pentru ca ele să fie reținute de publicul țintă, care trebuie manipulat”, a  mai adăugat ziaristul.

Faptul că Igor Dodon s-a bucurat de o amplă mediatizare în presa rusă, în timp ce liderii proeuropeni au fost fie cvasi-absenți, fie asociați unor contexte negative reprezintă un argument în plus că televiziunile rusești fac mai înainte de orice, propagandă și doar în cazuri rare, jurnalism.

Iar împotriva propagandei se luptă cel mai eficient prin demontarea mecanismelor respectivei propagande la vedere, a spus CTP.

Manipulează grosolan

Acest lucru l-au reușit de minune jurnaliștii postului Europa Liberă, care au demonstrat cu exemple concrete că presa rusă manipulează.

Postul public Rossia 1 și RIA Novosti, un gigant între agențiile mondiale de știri, au fost prinse că au publicat imagini sîngeroase, șocante din diverse colțuri ale lumii, arătîndu-le ca fiind din Ucraina. În consecință, Kievul a fost nevoit să interzică difuzarea în Ucraina a 15 posturi rusești de televiziune, printre care Rossia 24, Russia Today, RBK-TV şi Pervîi Kanal.

E nevoie de contra-propagandă

Singura soluţie pe care o văd atît jurnaliştii, cît şi analiştii politici ar fi contracararea propagandei prin alt gen de propagandă:contra-propagandă! Propaganda poate fi anulată, dezminţită,oferind explicații pertinente populației, demontînd cu argumente fiecare afirmație falsă. „În momentul în care se vine cu un exemplu generalizant, imediat se poate veni cu un contraexemplu”, susţine Cristian Tudor Popescu.

Referitor la propunerea de a închide posturile rusești pe teritoriul Republicii Moldova, el a respins ideea, arătând că nu aceasta ar fi soluția. „Închiderea unui post nu duce la dispariția telespectatorilor acelui post. Ei tot acolo sunt și se orientează spre altceva. Iar postul respectiv se victimizează, se martirizează, cum că iată „libertatea de expresie”! Nu cred că închiderea unui post de televiziune pe baza acuzațiilor de propagandă este o soluție la această problemă. Cu propaganda trebuie să lupți prin contra-propagandă și prin demontarea ei la scenă deschisă. Pe înțelesul cetățenilor. Acestea sunt metodele pe termen lung și eficiente”, a spus ziaristul. El a comparat desființarea, interzicerea unui post cu arderea unei foi pe care ai scris o problemă. „Problema nu se rezolvă dacă dai foc foii”, a punctat CTP.

Președintele rus Vladimir Putin, cunoscut ca unul dintre cei mai influenți lideri ai planetei și unul dintre cei mai temuți șefi de stat, are o rețea de propagandă extrem de bine pusă la punct. Principalul organ de propagandă se numește Russia Today(RT) și este o rețea de televiziune finanțată de guvernul rus. Russia Today este un serviciu multilingvistic, iar canalul original, în limba engleză, a fost lansat în 2005, urmat apoi de cel în limba arabă în 2007, în spaniolă în 2009, RT în America, din 2010, și RT în Marea Britanie, din 2014, care oferă conținut și despre țările în care se difuzează.

Pe scurt, Russia Today este un brand al Ria Novosti, un ONG finanțat de agenția de presă Ria Novosti în aprilie 2005. În timpul crizei economice în decembrie 2008, guvernul condus de Vladimir Putin a inclus TV Novosti pe o listă a organizațiilor extrem de importante din punct de vedere strategic pentru Rusia.

Televiziunea RT este cunoscută ca fiind instrumentul de propagandă a guvernului rus și a politicii sale externe de către reporteri, inclusiv foști reporteri ai RT. A fost acuzată de răspândirea informațiilor false, dezinformări și manipulări.

The New York Time a scris despre camuflarea știrii conform căreia Boris Nemtsov, un lider al opoziției lui Putin, a fost asasinat în plină stradă.

În aceeași zi, scria publicația, purtătorul de cuvânt al lui Putin a dat ordin pe unitate la RT. “Ce se subînțelege. Asta e provocarea”. Implicarea lui era clară: Asasinarea lui Nemtsov a fost pusă în scenă de dușmanii Rusia, nu ca să reducă la tăcere victima, ci ca să discrediteze regimul căruia i se opunea.

ttr

sursă foto: http://www.nyt.com

Atunci a început maratonul celei mai sofisticate mașini de propagandă a Kremlinului. În engleză, spaniolă, arabă, la potențialul maxim de audiență, 700 de milioane de telespectatori pe care RT susține că îi are în mai mult de 100 de țări. În câteva ore de la asasinare, prezentatorii RT împachetau uciderea lui Nemtsov drept un mare cadou pentru dușmanii lui Putin, ba chiar mîna unor asasini străini. Fiecare făcea eforturi pentru cea mai frumoasă beta a propagandei rusești, care urma să ajungă și la urechile oficialilor din vest și a presei. Fiecare repeta obsesiv că asasinarea lui Nemtsov este o provocare împotriva guvernului rus.

Margarita Simonyan, editor șef al RT, își pune capul în palme și pune o întrebare pe care a auzit-o de mai multe ori înainte: Influențează Kremlinul știrile? Admite că televiziunea împărtășește, la nivel global, aceleași principii după care se ghidează și statul, dar spune că nu vede cum asta ar face RT mai puțin obiectivă și indepedentă: Nimeni nu arată realitatea obiectiv. Presa din Occident nu are surse de știri bazate pe realitate obiectivă.

Simonyan și-a petrecut întreaga carieră la intersecția dintre jurnalism și propagandă. În 2002 a obținut un post de reporter pentru o televiziune locală din Moscova, acreditată la Kremlin, a intrat în gașca jurnaliștilor care urmăresc și transmit fiecare gest public al lui Putin. În câțiva ani, s-a aflat în poziția de a primi jobul vieții, la 25 de ani a fost angajată la nou înființata Russia Today, care și-a schimbat numele în RT, patru ani mai tarziu.

Grupul media rus Sputnik News, un alt canal controlat de Kremlin, a lansat in Polonia un post de radio si un portal de stiri. Marek Biernacki, seful comisiei parlamentare poloneze pentru servicii speciale, a declarat ca Rusia clădeste o “coloana a cincea” în Europa. The Guardian anunța la începutul lunii ianuarie ca Sputnik News, lansat de Kremlin în noiembrie 2014, intenționa să își deschidă birouri în mai multe capitale, printre care, și București și Chișinău. Reacționînd la presiunile media ale Kremlinului, Republica Moldova a suspendat emisia postului Rossia 24 în timp ce Letonia a deschis un centru de comunicare NATO pe teritoriul său.

spu

sursă foto: http://www.revista22.ro

Nu avem nicio iluzie că Rusia este pregătită să furnizeze o sumă substațială de bani și de asemenea capacități organizatorice pentru a forma așa-numita “coloană a cincea”, care operează în Polonia, în principal pe Internet“, a spus oficialul polonez citat de Hotnews.ro.

Prezentatorul TV rus Dmitri Kiseliov a anuntat lansarea noului site și post radio, reunite sub brandul Sputnik News, subliniind că acestea vor continua tradiția propagandei sovietice, în încercarea de a contracara ceea ce el a numit pozițiile pro-americane agresive ale mediei Occidentale.

Agenţia Centrală de Informaţii din SUA (CIA) a ajuns la concluzia că Rusia a intervenit în alegerile din 2016 pentru a-l ajuta pe Donald Trump să obţină şefia Casei Albe şi nu doar pentru a submina încrederea în sistemul electoral american, a declarat un oficial de rang înalt din SUA, scrie Reuters.

trump

sursă foto: http://www.mediafax.ro

Agenţiile americane de informaţii au apreciat că, pe măsură ce campania prezidenţială din 2016 se derula, oficiali guvernamentali ruşi au dedicat o atenţie sporită pentru a contribui la efortul lui Donald Trump de a câştiga alegerile, a declarat vineri pentru pentru Reuters, un oficial american sub condiţia anonimatului, care cunoaşte detalii despre aceste investigaţii.

Pe măsură ce vara se încheia, hackerii ruşi şi-au concentrat aproape toată atenţia asupra democraţilor. Practic, toate e-mailurile pe care le-au făcut publice aveau puterea de a dăuna lui Hillary Clinton şi democraţilor, a declarat un oficial pentru Reuters.

“Acesta a fost un indiciu major privind intenţia lor”, a spus oficialul. “Dacă voiau doar să discrediteze sistemul nostru politic, de ce să facă publice eşecurile unui singur partid (…)”, a mai subliniat el.

Un al doilea oficial familiarizat cu raportul a spus că aceste concluzii despre motivele Rusiei nu înseamnă că comunitatea de servicii secrete crede că eforturle Moscovei au modificat sau au afectat în mod semnificativ rezultatul alegerilor.

Potrivit unui raport citat de The New York Times, agenţiile de securitate de peste Ocean arată că atacurile cibernetice au fost efectuate de hackeri susţinuţi de Administraţia de la Moscova.

Un raport CIA, citat de Washington Post relevă concluzii similare, informează BBC.

trumpi

sursă foto: http://www.bbc.com

În replică, echipa lui Donald Trump a respins acuzaţiile formultate în raportul CIA: “Sunt aceiaşi oameni care au spus că Saddam Hussein avea arme de distrugere în masă”.

Oficiali de rang înalt din Statele Unite au declarat că hackerii rusi au spart serverele Partidului Republican, precum şi pe cele ale Partidului Democrat, dar nu au făcut publice informaţiile colectate din reţeaua informatică a republicanilor. Conform agenţiilor de informaţii americane, spionii ruşi au transmis către WikiLeaks doar documentele democraţior, se mai arată în raport.

De altfel, vineri, preşedintele SUA, Barack Obama, a cerut serviciilor de informaţii să verifice atacurile cibernetice şi ingerinţele străine în scrutinul prezidenţial din noiembrie şi să prezinte raportul înainte de sfîrşitul mandatului său, pe 20 ianuarie. Anunţul a fost făcut de consilierul pentru Siguranţă naţională, Lisa Monaco, care a subliniat că atacurile cibernetice nu sunt o noutate, dar că este posibil ca “anul acesta să se fi depăşit un nou prag”.

Administrația Obama a răspuns joi la “eforturile” Rusiei de a influența alegerile prezidențiale americane din acest an, expulzînd din SUA 35 de agenți ruși și impunînd sancțiuni asupra celor mai importante servicii de informații ruse, inclusiv împotriva a patru înalți ofițeri din cadrul serviciului secret al armatei ruse (GRU), despre care Casa Albă crede că a ordonat atacurile cibernetice asupra Partidului Democrat și a altor organizații politice, anunța abc.net.au.

abs

sursă foto: abc.net.au


Și agenția Reuters anunța, citînd un oficial american, că Statele Unite au decis expulzarea a 35 de diplomați ruși și au închis două sedii rusești din New York și Maryland (folosite de oficiali ruși pentru colectarea de informații), ca răspuns la campania de hărțuire a diplomaților americani de la Moscova.

Conform Reuters, măsura luată împotriva diplomaților de la ambasada rusă din Washington și de la consulatul din San Francisco face parte dintr-o serie de acțiuni anunțate joi vizînd pedepsirea Rusiei pentru campania de intimidare a diplomaților americani detașati la Moscova și pentru ingerința în alegerile prezidențiale americane.

Oficialul american a declarat pentru Reuters, sub condiția anonimatului, că diplomații ruși au 72 de ore la dispoziție să părăsească SUA. Accesul la cele doua sedii va fi de asemenea îngrădit tuturor oficialilor ruși începînd de vineri la prînz, a adăugat oficialul.

Administrația Obama a mai anunțat joi o serie de măsuri de retaliere împotriva Rusiei și pentru intruziunile cibernetice în sistemele informatice ale unor instituții politice sau persoane și răspîndirea informațiilor cu scopul de a-l ajuta în alegeri pe președintele ales Donald Trump sau pe alți candidați republicani, au informat alți doi oficiali americani.

Donald Trump, care va prelua mandatul de președinte al SUA pe 20 ianuarie, a pledat pentru relații mai bune cu Rusia. Nu este clar deocamdată dacă el va putea revoca măsurile anunțate joi de Administrația Obama.

The New Yorker aduce în față un articol semnat de cei de la “the PropOrNotTeam – o echipă independentă nou-formată, cu oameni de știință, statisticieni, profesioniști ai siguranței naționale, jurnaliști și activiști politici” care au analizat efectele propagandei rusești asupra audienței americane. Echipa PropOrNot au aflat de circa 200 de site-uri care sunt cap-coadă foruri de propagandă rusească.  PropOrNot a lucrat împreună cu jurnaliștii de la Washinton Post, iar la sfîrșitul lunii noiembrie, ziarul a publicat un articol bazat în parte pe premisele  echipei PropOrNot. Articolul explică cum campania rusească s-a ocupat cu răspândirea știrilor false pe Internet care să o afecteze pe Hillary Clinton și să îl ajute pe Donald Trump. Știrea a ajuns în lista celor mai citite articole pe Washinton Post, a fost share-uită masiv pe internet de jurnaliști, analişti politici și politicieni, inclusiv de fostul consilier la Casa Alba, Dan Pfeiffer care a tweet-uit: “Why isn’t this the biggest story in the world right now?”

wwt

http://www.washingtonpost.com

Ba mai mul decît atît, cea mai nouă şi obscură teorie a conspiraţiei, celebra  “Pizzagate” a făcut multe valuri în presa americană. Aceasta a luat naştere în timpul alegerilor din SUA şi gravita în jurul email-urilor lui John Podesta, şeful de campanie a lui Hillar Clinton, email-uri care se considerau a fi pline-ochi de mesaje codificate despre traficul de oameni, despre o reţea  de restaurante care ar avea de a face în mod direct cu pedofilia. Cuvinte folosite excesiv (cum ar fi pizza) au fost luate la descifrat şi s-a ajuns la concluzia că de fapt el era un cuvîntul-cheie care desemna minorii. De aici la pseudo-panica unora pînă la apariţia fluxului de ştiri false şi mişcări imense de forţă, a fost doar un pas. Oameni înarmaţi cu puşti şi pistoale au ajuns la restaurantele cu pricina pentru a investiga. Pînă şi această mişcare a fost considerată de presă ca fiind un atac rusesc direct spre a o discredita pe Hilary Clinton.

cc

sursă foto: http://www.bbc.com

S-a dovedit la final că totul a reprezentat doar un flux de ştiri false şi nimic adevărat.  Doar New York Times şi Fox News au dezminţit, celelalte publicaţii l-au “înghiţit” cu totul.

Oricît de inocent ar părea fenomenul ştirilor false, exemplul de mai sus este dovada care arată cît de gravă poate ajunge o situaţie.

Propaganda Rusiei se face la un nivel foarte organizat, dar neasumat de ei, prin tot felul de site-uri obscure, hipernaţionaliste, hiperparanoice, cu tot felul de teorii ale conspiraţiei. Scopul acestora este de a face “o perdea de fum”, “”smoke screen” cum este numită, pentru a atrage atenţia de la evenimentele cu adevărat importante pentru statul respectiv.

Altă latură de atac este încercarea subminării încrederii populaţiilor Occidentale în guvernele lor şi în mass-media tradiţională din aceste zone. Spre exemplu, în ceea ce priveşte alegerile din SUA, ruşii s-au folosit foarte mult de Trump, multe dintre site-urile cu propaganda underground rusească au trecut brusc la postarea de mesaje puternice pro-Trump.Au făcut asta deoarece Trump la rîndul lui a avut un mesaj foarte puternic anti-sistem, spunînd despre mass-media tradiţională din America că sunt mincinoase, spunea despre sistemul american că este corupt. Iar toată propaganda rusească de după nu a făcut decît să întărescă neîncrederea oamenilor în mass-media şi în instituţiile de conducere.

Este un adevăr că nu toate site-urile de ştiri false aparţin Rusiei. Unele însă sunt finanţate şi fac parte dintr-un aparat masiv de propagandă rusesc. Unele dintre studiile recente au analizat chiar la nivel de mesaj cum sunt formate frazele şi au găsit la o parte din site-uri fix aceleaşi mesaje; ca şi cum mesajul pornea de undeva şi era apoi diseminat de o reţea întreagă de site-uri. Pe lîngă aceasta, s-a descoperit că pe toate site-urile acestea, ele se citau unul pe celălalt. De ce? Pentru că omul nu stă să citească pe 5 site-uri, dar cînd vede în articol un hyperlink, o sursă, în mintea lui se formează ideea de credibilitate.

Dacă în trecut supremaţia unui stat se măsura în numărul de arme, în zilele noastre nu se mai poate vorbi de un război rece, propriu-zis, între state, ci mai curînd de un război informaţional, pe principiu “Dacă am mai multe informaţii decît tine şi reuşesc să controlez mass-media, e bine să-mi ştii de frică”.

Iulian Chifu, analist politic, subliniază într-un articol de pe adevărul.ro că războiul informaţional are trei niveluri distincte de acţiune: prima componentă ţine de alterarea spaţiului public, cea de-a doua ţine de o injecţie deschisă de propagandă, sădirea dubiului şi cea de-a treia ţine de construirea duşmanului comun.

chifu

Pe lîngă toate acestea au apărut şi trolii hibrizi. Sute de mii de conturi de facebook false, finanţate de un întreg sistem, postează  diverse ştiri false în puncte cheie: alegeri sau perioade de mare importanţă pentru un stat. De subliniat faptul că aceste conturi sunt active doar în aceste perioade şi singurul lor scop este de a manipula.

Dincolo de buna delimitare naţională pe care o are fiecare stat şi dincolo de impresia că vectorii puterii sunt în interiorul naţiunii este de subliniat cum propaganda rusească îşi face loc peste tot, ea necunoscînd nuanţe, ci doar o singură culoare. Ea nu este o chestiune relativă, ci mai curînd un fenomen absolut.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s