Cu lacrimile la purtător

Nu ne putem lepăda de nevoia de senzațional nici în situații cînd prioritară ar fi fuga, gînditul la rece sau orice altceva te te salvează de vreun rîu care și-a părăsit cursul și se îndreaptă către casa ta sau de un cutremur care te-ar putea determina să te ghemuiești sub tocul la ușă. În presa românească, rar mai încep prezentările unor astfel de evenimente fără binecunoscutele„Șoc!” sau „Alertă”. Chiar în ultimele luni ne-am confruntat cu prețiosul „Iad Alb”, pe care îl inventam prin 2015, în același context, cînd ninsoarea s-a făcut simțită mai puternic și frigul a determinat cîteva școli să se închidă.

- București, decembrie 2017-
– București, decembrie 2017-

Astfel, dacă nu s-a mai pus problema unor sate izolate pe o perioadă mai lungă, care ar fi dat ocazia PRO TV-ului să strige după ajutor printr-un filmuleț mișcător cu un fundal muzical menit să te zdruncine, televiziunile au urmărit de aproape problema școlilor închise. Am trecut astfel printre critici ale generației vîrstnice care „ a îndurat mai multe, dar a înnotat prin zăpadă de dragul educației” și am ajuns să asciltăm rugi fierbinți adresate de autorități divinității, în speranța că doar-doar se va opri nenorocirea și cei mici se vor întoarce cu pași mici, dar siguri către băncile din lemn.

Referitor la calamitățile naturale, în presa românească nu se găsesc deloc instituții de presă care să fi demarat campanii de educare a populații în cazul unor anumite evenimente înainte ca acestea să se întîmple sau care să nu fi exagerat măcar într-o proporție minimă evenimentele în momentul desfășurării, concentrîndu-se pe nota tragică a acestuia, decît pe informațiile relevante (metode de evacuare, locuri sigure din zonele afectate, cum se implică cei în cauză pentru a remedia situația, cum pot să facă față pericolelor). În aceste cazuri, media românească devine element al „educație poporului” după ce evenimentele au loc, cînd deznodămîntul nu mai poate fi înfluențat cu nimic.

Metoda presei care „se zbate la mal” nu este însă specifică și în spațiul american. În presa americană, astfel de incidente sînt tratate într-o manieră mai puțin dramatică, știrile din perioada repectivă luînd o notă mult mai practică. De exemplu, în cazul uraganului Matthew care s-a abătut asupra coastei de est a Americii, la sfîrșitul anului 2016, presa a fost unul dintre căile de informare în masă.

- Zonele unde urma să lovească uraganul Matthew (NBC News) -
– Zonele unde urma să lovească uraganul Matthew (NBC News) –

Aceștia au ținut oamenii la curent cu gravității situației odată ce au aflat că uraganul avea să lovească, au înștiințat locuitorii zonelor care urmau a fi afectate, au făcut publice metodele de evacuare sau de la salvare, în timpul uraganului au ajutat populația, iar după au organizat campanii umanitare.

Pînă cînd în spațiul românesc se va face o distincție clară între evenimentele senzaționaliste și cele cu caracter serios, trebuie să depășim un alt moment de tranziție și să „ne săturăm” nevoia de a posta cîte un live pe facebook de fiecare dată cînd credem că este necesar.

Surse foto: România Liberă, NBC News,

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s