În goana după audienţă vînturile devin tornade

„Iadul alb se întoarce!”, „Şoc, şoc, iadul alb loveşte România!” sau „Alertă, iadul alb a baricadat în casă suflete!”, astfel de titluri de îţi zgîriau imediat timpanul şi retina cînd le vedeai sau le auzeai circulau în presa din România atunci cînd iarna se instalase deja la noi. Nevoia de senzaţional şi de a exagera fiecare lucru care pare puţin nefiresc sînt cu precădere mai importante decît să se transmită informaţii corecte şi instrucţiuni în cazul în care „iadul alb” chiar e atît de periculos pe cît se vehiculează.

Poză preluată de pe DIGI 24
Poză preluată de pe DIGI 24

Dacă nu au mai fost ca în anii trecuţi televiziuni şi viori şi cîntece triste pe care să le punem în spoturi pe care să le vedem şi să ne fie milă de oemenii blocaţi în nămeţi, anul acesta s-a concentrat pe închiderea şcolilor sau mai bine pe copiii care se luptă cu zăpada petru a învăţa. „Ca să se încălzească, copiii îşi suflă permanent în palme, aleargă şi se încurajează că mai au puţin şi ajung la şcoală”, prezenta situaţia din ianuarie Digi24. În nevoia de a face audienţă presa dezinformează şi exagerează întratît lucururile încît lumea intră în panică şi rămîne cu ochii aţintiţi pe televizor să vadă ce se întîmplă cu „iadul alb” de afară. Psihologii spun că atunci cînd panica se instalează raţiunea funcţionează mai puţin, iar modul în care presa tratează subiectle despre forţele naturii, în România, nu fac decît să hrănească panica şi mai mult.

Pe partea cealaltă a oceanului, America se confrunta cu aceeaşi situaţie, poate chiar mai rea, dar în ceea ce priveşte presa aici nu existau astfel de exprimări. USA Today scria în noiembrie că se anunţă o furtună mare de zăpadă c ear putea afectea toată coasta de est, dar aici oamenii erau sfătuiţi să stea în case, să se hidrateze şi să nu circule cu maşina.

Poză preluată de pe USA Today
Poză preluată de pe USA Today

CUM SĂ NU TREMURI LA CUTREMUR

După cutremurul din 1977, românii au o orecare fobie cînd vine vorba să se zuduie pămîntul pe sub picioare. „Sfîrşitul lumii” aşa a fost numit atunci, iar imaginile îi fac cinste descrierii. Campania lansată în 2015 denumită „Nu tremur la cutremur”, e o campanie cu un nume drăguţ şi atît pentru că doar asta ai reţinut atunci cînd se distrinuie pe la televizor sau la radio. Animaţiile în scop educativ sînt menite să te înveţe ceea ce trebuie să faci, dar clipul este făcut de aşa natură încît nu prea mai eşti activ după ce ai în minte rima de la titlu.

Nevoia de senzaţional şi de a exagera fiecare lucru care pare puţin nefiresc sînt cu precădere mai importante decît să se transmită informaţii corecte şi instrucţiuni.

În presa din România, subiectul cutremur este trata abia a doua zi. Recent au fost o serie de curemure şi la noi şi televiziunile, nici măcar nu au întrerupt emisia pentru a prezenta dezastrul natural care a avut loc. A doua zi însă am putu să vedem cum se îngrămădesc la dat materiale, iar pe doamna primar al Bucureştiului, Gabriela Vrînceanu Firea cum se plîngea din nou de clădirile din Centru Vechi şi cum nu au fost ele renovate. Poze cu pereţi căzuţi au început să apară în presă, iar oameni care îţi dau cu părerea, dar nu au nicio leătură măcar meseria de seismolog, au fost invitaţi la dezbaterea subiectului. Au existat cazuri în care s-au și dat cifrele incorecte de exemplu Digi24, exagerînd întreaga situație, de parcă cine știe ce calamitate naturală s-ar fi abătut asupra României și cine știe cîte zeci de oameni or fi murit. Aceştia au corectat după şi au scris intensitatea corectă.

Poză din Iaşi preluată de pe românialiberă.ro
Poză din Iaşi preluată de pe românialiberă.ro

Deşi latini ca noi, presa italiană a tratat într-o manieră decentă cutremurele care au avut şi încă au loc în Itaia. Rai Uno, televiziunea iataliană, a prezentat întocmai întîmplările şi avertiza lumea în timp real despre cutremurele care vor urmaşi bilanţul celor răniţi.

În România, oamenii află mai repede noutăţi de pe platformele de socializare, iar faptul că presa de aiaci întîrzie cu subiectele acest lucru scade credibilitatea instituţiilor media de astăzi. Din cauza faptului că încă nu există o strategie bine pusă la punct în cazuri de urgență națională sau în cazuri de calamități naturale (inundații, înzăpeziri, șamd), noi primim informaţii numai din media, iar în goana acestora după audienţă face ca media să aibă reacții nepotrivite, căutînd, în loc de soluţii, vinovații în conducerea statului.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s