Al cincilea (premier tehnocrat) n-a fost cu noroc

Tehnocrația este descrisă ca o formă de guvernămînt prin care puterea de decizie la nivel executiv aparține tehnicienilor și oamenilor de știință, numiți tehnocrați. Într-o tehnocrație, factorii de decizie sunt aleși pe baza competențelor acestora într-un anumit domeniu, și nu pe criterii politice.

Tehnocrația a apărut în România imediat după căderea comunismului. Primul guvern tehnocrat clădindu-se pe ruinele fostului regim.

Primul prim-ministru tehnocrat a fost Theodor Stolojan, în octombrie 1991, imediat după „a patra mineriadă” ce conducea un guvern cu miniștri politici. După alegerile din 1992, președintele Ion Iliescu îl pune pe Nicolae Văcăroiu prim-ministru ca tehnocrat (pentru că avea nevoie de voturile unor partide satelit), dar într-un guvern politic. Ulterior, Nicolae Văcăroiu intră în FDSN (PSD), iar guvernul este total asumat politic.

Învestitura guvernului Cioloș se aseamănă într-o privință cu învestiturile guvernelor cu șefi tehnocrați din trecutul României: a avut loc într-un moment de tensiune în întreaga țară. După tragedia din noiembrie 2015 de la #Colectiv, în urma căreia 65 de tineri și-au pierdut viața și alți 133 au rămas cu trauma psihice și fizice pentru tot restul vieții, guvernul condus de Victor Ponta a fost forțat să demisioneze, reprezentând pentru românii care au ieșit în stradă întruchiparea corupției, indiferenței și minciunii, care au dus la un asemenea eveniment nefericit.

Fostul comisar european Dacian Cioloș a devenit prim-ministru în 17 noiembrie 2015, după ce premierul Victor Ponta a anunțat că își depune mandatul.

Astfel, s-a trecut de la un guvern politic, la unul tehnocrat. Dacian Cioloș a fost propus pentru funcția de premier de președintele Klaus Iohannis, după ce șeful statului a avut două runde de consultări la Cotroceni cu reprezentanții partidelor parlamentare, dar și cu societatea civilă — în premieră.

Cioloș și-a format echipa rapid, mare parte dintre miniștri lucrând la Bruxelles. O întreagă controversă s-a iscat în jurul propunerii noului prim-ministru pentru Ministerul Sănătății, medicul Andrei Baciu, care a „înfierbântat„ opinia publică.

Dacian Cioloș și guvernul condus de acesta a fost privit cu suspiciune încă de la început atît de opinia publică, de cetățeni, cît și de mass media. Într-o Românie a asistaților sociali, o Românie în care voturile se cumpără cu găleți, baxuri de făină și ulei, este „anormal” să vină la conducere un om cu o viziune progresistă, care vorbește despre scăderea gradului de sărăcie, înlăturarea corupției, micșorarea nivelului de birocrație, atragere de fonduri europene, investiții în sănătate, educație sau sprijnirea IMM-urilor.

Termenul „tehnocrat” prezentat în mass media

Încă din primele zile în care a ocupat scaunul de șef al Guvernului, Dacian Cioloș a fost privit cu skepticism, a fost criticat, și s-a încercat o creare a imaginii sale în mentalul opinie publice. Dacă unele posturi de televiziune au oferit informații obiective despre cine este noul premier, tehnocratul Dacian Cioloș, altele au încercat să-l discrediteze în fața opiniei publice, înainte ca acesta să poate dovedi abilitățile.

Digi 24 l-a avut ca invitat într-o emisiune de talk-show pe noul premier, pe atunci, la puțin timp de la învestitură. Antena 3 a preluat acest interviu, fără a preciza sursa și editînd imaginea așa încît să nu fie regăsită sigla Digi pe niciunde, după cum notează paginademedia.

Moderatorul emisiunii Sinteza Zilei de la Antena 3, Mihai Gâdea, instiga publicul telespectator la o pseudo-analiză a discursului premierului, cu fraze precum „Haideți să analizăm împreună și să aflăm care sunt intențiile reale ale premierului”, iar pe burtieră apărea  „Ce notă dați răspunsurilor premierului?”.

digi-ciolos-11_tb900

Pe parcursul mandatului de șef al Executivului, Dacian Cioloș a mai avut dispute cu moderatorul de la Antena 3.

Deși Dacian Cioloș a declarat de mai multe ori pe parcursul mandatului că nu se va afilia vreunei organizații politice, spre sfîrșitul mandatului, mai exact, înainte alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, acesta a lansat declarații de susținere a Uniunii Salvați România și a Partidului Național Liberal, în presă și pe pagina oficială de Facebook.

capture

Prim-ministrul a fost criticat pentru această mișcare, reproșîndu-i-se că nu și-a respectat propriile principii declarate și reamintite pe parcursul mandatului. Cristian Tudor Popescu a susținut o intervenție la Digi24 în care comenta această atitudine a lui Cioloș.

Acest lucru nu este întâlnît pentru prima dată pe scena politică românească, întrucît toți ceilalți patru prim-miniștri tehnocrați pe care România i-a avut au intrat mai devreme sau mai tîrziu în politică (Theodor Stolojan a intrat în politică, după o escală la Banca Mondială, venind la conducerea PNL, Nicolae Văcăroiu intră în FDSN (PSD), tehnocratul Mugur Isărescu s-a afiliat PNȚCD pentru a putea candida la prezidențialele din 1999, Mihai Răzvan Ungureanu, premier technocrat ales după căderea guvernului Boc, și-a făcut partid, Forța Civică, a candidat și a devenit senator.

Platforma România 100

Guvernul Cioloș a afirmat încă de la înființare că își propune să facă tot posibilul pentru ca România să prospere.

Astfel, pe 17 octombrie a lansat Platforma România 100, o platformă care trece în revistă 10 principii “ale unei guvernări pentru cetățeni”, însoțite de mai multe proiecte naționale despre care prim-ministrul credea că „ar trebui continuate sau începute de guvernul viitor”. Aceasta contine un mesaj al lui Dacian Ciolos către români, urmat de trei capitole: zece principii de guvernare, primele 100 de zile de guvernare – organizarea schimbării, și un portofoliu de proiecte naționale.

Numele acestei platforme este dat în conextul celebrării a 100 de ani de la Marea Unire, în decembrie 2018, și îi îndeamnă pe români să își dorească să schimbe ceva în România. “100 de ani au însemnat cicluri dramatice, de la totalitarism către democratie, de la razboaie și crize profunde la integrarea în NATO și Uniunea Europeană. Dacă vrem ca România să crească, avem nevoie de o reformă profunda a statului. Avem nevoie de o reîmprospătare profundă a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, să ni le asumăm dincolo de angajamente politice și cicluri electorale”, se arăta în comunicat.

„Moștenirea” Guvernului Cioloș

Într-un comunicat postat pe site-ul Guvernului în 23 decembrie 2016, premierul Cioloş a punctat mai multe principii care le-au ghidat activitatea, precum şi realizările echipei sale. El a menţionat faptul că:

  • a urmărit să fie cât mai multă transparenţă în instituţiile publice,
  • să fie asigurat management profesionist în companiile de stat,
  • a fost redusă birocraţia, a fost începută reforma administraţiei,
  • dar şi că au urmărit să crească raţional veniturile angajaţilor din educaţie şi sănătate, precum şi pensiile.

De asemenea, premierul a recunoscut că s-au făcut şi anumite greşeli, pe care şi le-a asumat şi le-a corectat, în timp ce pentru alte proiecte ar fi fost nevoie „de mai mult sprijin politic sau, pur şi simplu, de mai mult timp”.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s