Ce „vrăji” a mai făcut Dodon

Se împlinesc două luni de la alegerile din 13 noiembrie 2016 din Republica Moldova, în urma cărora Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor şi liderul coloanei a cincea antinaţionale şi antieuropene a Federaţiei Ruse în Republica Moldova, a fost scos învingător.

A fost pentru prima oară, din anul 2000, cînd moldovenii şi-au putut alege preşedintele prin vot direct și au avut parte numai de evenimente neprevăzute. Aceste alegeri au avut ghinion încă de la început. Întîi retragerea din primul tur a lui Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat, apoi situația din diaspora, unde secţiile au rămas fără buletine de vot, sau au primit buletine cu ştampila deja pusă pe un candidat. Îmbiaţi cu diferite bucate sau iniţiind campanii speciale pentru a mobiliza oamenii să iasă la vot, toate au servit ca o motivaţie în plus ca încă o dată moldovenii să iasă şi să încerce să-și hotărască direcția: Est sau Vest. Europa sau Rusia. După data de 13 noiembrie 2016, patru ani de-acum încolo, Moldova se va uita spre Est.

Pe parcursul alegerilor votul a stat însă în umbra scandalului izbucnit la secţiile din diasporă. Sute de persoane nu au putut să voteze, după ce buletinele de vot s-au epuizat în mai multe secţii din străinătate, inclusiv la Bucureşti şi Londra. Astfel unii spun că aceasta a cosntituit faptul din cauza căruia candidatul socialiştilor şi adept al politicilor Moscovei a fost ales preşedinte. Peste 55% dintre voturi au mers către Igor Dodon, în timp ce aproape 45% dintre moldoveni au votat cu Maia Sanda, candidata partidului proeuropean Acţiune şi Solidaritate.

Poză preluată de pe ştirileprotv.ro
Poză preluată de pe ştirileprotv.ro

Deşi preşedintele a fost instalat, Partidul Liberal Reformator nu a recunoscut nici pînă acum rezultatele alegerilor şi este în continuare convins că Igor Dodon a obţinut mandatul în urma unor multiple şi grave ingerinţe în procesul electoral atît în precampanie, în campanie, cît şi nemijlocit în zilele celor două tururi de scrutin. În timpul şedinţei Consiliului Naţional Politic al PLR, care a avut loc la finele lunii decembrie 2016, această atitudine a fost exprimată unanim şi în cadrul şedinţei. În cadrul acestui for, Partidul Liberal Reformator şi-a reconfirmat convingerea că Igor Dodon nu este preşedintele cetăţenilor conştienţi şi oneşti ai Republicii Moldova.

Contra candidata lui, Maia Sandu, fosta ministră a Educației, și-a folosit campania pentru a crea legături mai strânse cu Europa. Maia Sandu, fosta ministră a Educației și contra candidata lui Dodon, și-a folosit campania pentru a crea legături mai strânse cu Europa. Aceasta a afirmat că doreşte ca cele cîteva mii de trupe ruseşti existente pe teritoriul moldovean sin zona Transnistriei să se retragă.

FĂRĂ UNIRE CU ROMÂNIA

După venirea în funcţie, odată cu numeroase scandaluri, Dodon declara imediat a doua zi că el doreşte să fie preşedintele tuturor cetăţenilor, mai ales al celor care au votat cu Maia Sandu. Aceasta declaraţie a dus la cîteva zile de protest ale moldovenilor în Chişinău, iar pe reţelel de socializare hashtagul #dodonnuestepreşedintelemeu a fost foarte răspîndit.

În ceea ce priveşte relaţia cu România, acesta a susţinut că îşi doreşte relaţii bune, dar va fi categoric „împotriva celor care vor să lichideze statalitatea Republicii Moldova”.
„Românii sînt prietenii noştri, sînt vecinii noştri, dar este o vorbă: fraţi, fraţi, dar fiecare la casa lui. Niciodată nu am fost anti-român şi niciodată nu voi fi anti-român”
, a insistat socialistul. „Eu sunt pentru relaţii bune cu România, dar voi fi categoric împotriva celor care vor să lichideze statalitatea Republicii Moldova, cum este Maia Sandu. Unioniştii în Republica Moldova nu au nicio şansă”, a mai afirmat acesta.

Ziarul The Telegraph a menţionat recent că Igor Dodon nu este de partea Europei şi doreşte să se îndrepte spre Asia. Acesta ignoră înţelegerea cu UE şi atît el cît şi preşedintele ales al Bulgariei, Rumen Radev, doresc să se concentreze pe probleme naționale precum imigrarea masivă, securitatea și întărirea relației cu Rusia.Cele două alegeri făcute în sincron în Moldova și Bulgaria, și cîștigate de cei doi candidați pro-ruși schimbă jocul international și întăresc grija națională pentru lupta anti-corupție cu care țările se confruntă deja intensiv în ultimii ani.

Poză preluată de pe criticard.ro
Poză preluată de pe criticard.ro

Dodon a afirmat că doreşte să schimbe steagul Republicii Moldova deoarece seamănă prea mult cu cel al României. El vrea ca drapelul să aibă culoarea roşie şi în mijloc să aibă capul de bour care reprezintă Moldova. În plus, preşedintele vrea introducerea în lista sărbătorilor a datei de 2 februarie ca „Zi a Statalităţii Ţării Moldovei”.

Doctrina lui Igor Dodon este clară: denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus, federalizarea Republicii Moldova şi îndepărtarea de România şi de Occident. Este cunoscut pentru declaraţiile controversate pe care le-a făcut de-a lungul timpului precum că doreşte putere ca să dizolve parlamentul. Teoretic, Dodon nu are un guvern favorabil și nici majoritatea parlamentară pentru a-l schimba. Iar analiștii au spus în repetate rînduri că jocurile la Chișinău se fac din umbra influentului om de afaceri Vlad Plahotniuc. Sînt voci care spun că de fapt Plahotniuc a avut un rol esențial în alegerea lui Igor Dodon ca președinte. Teoretic, Plahotniuc e în tabăra – discreditată între timp – a vechilor partide proeuropene.

„Românii sînt prietenii noştri, sînt vecinii noştri, dar este o vorbă: fraţi, fraţi, dar fiecare la casa lui. Niciodată nu am fost anti-român şi niciodată nu voi fi anti-român”

După ce fostul prim-ministru moldovean, Vlad Filat a fost condamnat anul trecut la 9 ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de corupție și abuz de putere din timpul mandatului său din perioada 2009-2013, actualul primul-ministru Pavel Filip spune că Guvernul și președintele vor lucra împreună pentru interesul Moldovei. Filat a fost arestat şi acuzat anul trecut pentru furtul a un 1 miliard de dolari.

În ceea ce priveşte perioada următoare, Dodon se va afla la Bruxelles în perioada 6-8 februarie unde va avea o serie de întrevederi, dar programul încă nu a fost definitivat, au indicat pentru Radio Chișinău surse din administrația prezidențială. Cei mai mulţi se tem că acesta va agrava, în urma întrevederii, relaţiile Republicii Moldova cu Bruxelles. Rămîne de văzut ce fel de președinte va fi Igor Dodon și ce formă va lua temuta apropiere de Rusia deoarece ecuația puterii la Chișinău este încă destul de complicată.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s