”Agenție de știri sau fabrică de mituri?”

Ani 90 au reprezentat începutul unei crize  în relațiile dintre mijloacele de comunicare în masă și publicul lor, criză care a pus capăt unei ere glorioase de cincisprezece ani, marcată de avîntul a ceea ce s-a numit „ziaristica de investigație”, inaugurată în Statele Unite de afacerea „Watergate” și ilustrată în Franța prin cea denumită „Rainbow Warrior”.

download

sursă foto: tvimpactsonamerica.weebly.com%2Fnixon-watergate-scandal.html

Criza a apărut aproape subit. În România s-a resimțit după difuzarea la televiziunea italiană  a unor imagini trucate de la Timișoara , care ar fi reprezentat un masacru din timpul Revoluției. Apoi a urmat perioada de pregătire a războiului din Golf, care avea să împingă pînă la limită dezinformarea. O criză bruscă, dar nu conjuncturală: circumstanțele au fost doar revelatorul unui fenomen dublu. Ziariștii nu își mai stăpîneau mijloacele care făcuseră progrese fulgerătoare. Ei lăsaseră comunicarea să aibă cîștig de cauză asupra informației.

Aceleași evenimente din 1990-1991 au făcut să apară o altă epidemie, din cauza virusului comunicării în masă. Aflați sub amalgamul conferințelor de presă ale liderilor civili și militari americani, totodată pradă diverselor tipuri de cenzură și directivelor oficialilor care însoțesc cohorte de reporteri acreditați, ziariști și-au exprimat indignarea contra dezinformării și manipulării. Totuși, știrea falsă și informația trunchiată publicate de un mijloc de comunicare în masă nu au drept responsabil pe autorul minciunii, care avea anumite motive, fie ele criticabile, ci pe ziaristul care a acreditat sau a îngăduit să fie acreditat un contra-adevăr, deoarece meseria sa este tocmai ce căuta adevărul și de a-l face cunoscut. Această SIDA a comunicării a adus cu sine un fel de imunodeficiență față de agenții patogeni reprezentați de dezinformatori.

Fake-news_3 - Copy

 

Antagonismul dintre comunicare și informare a luat un cu totul alt sens și a devenit extrem de real de cînd comunicarea are un nou înțeles inventat de personajele care, aflate în afara unor media, și-au făcut o meserie din a lucra cu ele.Fake-science-news - Copy

sursă foto: 9gag.com

 

Rolul acestui nou tip de comunicatori este de a difuza o „informație” favorabilă atît instituțiilor și intereselor pe care le servesc, precum și celor care dețin puterea sau vor să ajungă la ea: oameni politici, înalți funcționari publici, directori de întreprinderi, lideri de sindicat sau de asociații. Mijloacele de comunicare în masă nu sunt singurul canal pe care îl întrebuințează, dar sunt cel mai eficient; deși transformă mesajul într-un fel care nu convine întotdeauna comunicatorului, totuși ele îi conferă o considerabilă valoare adăugată, anume credibilitatea.

Informațiile și dezvăluirile eronate pe care ziaristul le obține de la comunicatori sunt prețioase și periculoase. Cel mai adesea ele sunt exacte, dar în general trunchiate și frumos înveșmîntate într-o limbă de lemn abilă sau nu; uneori sunt cu totul false. Evident că ziaristul are misiunea de a le verifica și completa. Dar nu totdeauna are mijloacele și timpul necesare; el evaluează mesajul trecîndu-l prin filtrul culturii sale, al gradului în care cunoaște subiectul și al spiritului său critic.

Fake-news_4 - Copy

Cînd se instalează încrederea, dezinformarea pe față nu mai este cîtuși de puțin de temut, dar, adesea în mod inconștient, ziaristul devine concesiv și îngăduie spiritului său critic să ațipească.

Înțelegem astfel că știrile false au luat amploare odată cu dezvoltarea comunicării în masă, însă cel mai recent exemplu s-a petrecut anul trecut, odată cu alegerile prezidențiale din SUA. Înainte de alegerile prezidenţiale americane un număr important de ştiri false au circulat pe internet şi au devenit virale. Astfel, începând din august 2016 şi până în ziua alegerilor, ştirile false au acaparat tot mai mult spaţiul virtual câştigând un număr de interacţiuni (reacţii, distribuiri şi comentarii) pe Facebook mai mare decât al ştirilor reale.

Fake-News-Fake-News-Everywhere

Fake-news_2 - Copy

Un alt exemplu de știre falsă care, ironic, vroia să demonstreze că ce s-a arătat la Tv  a fost defapt o știre falsă, a fost răspîndirea aceste imagini în Social Media. Prin aceasta se afirma  că cei de la BBC au photoshopat mai multe imagini în care era protagonistă o fetiță, victimă a atacurilor din Syria.

9gag-your-daily-source-of-propaganda - Copy

De fapt, lucrurile au stat cam așa: Be-more-carefull-what-you-believe - Copy

După acest eveniment, în Estul Europei a fost răspîndită o altă știre falsă, una care ipotetic, se lăsa și cu victime. În februarie 2017, mai multe site-uri de limbă engleză și-au îndreptat atenția asupra unui „joc suicidal” care ar fi responsabil de moartea a peste o sută de persoane din Rusia. Având mai multe nume, însă cel mai popular fiind „Balena Albastră”, jocul presupune îndeplinirea a 50 de cerințe care mai de care mai ciudate, ultima fiind sinuciderea. Astfel, participantul ar fi câștigat jocul.

images (1)

Originea numelui ar veni de la faptul că, uneori, balenele eșuează pe țărm și mor. Însă, totul s-a rostogolit pe site-urile de limbă engleză de la o interpretare greșită dintr-un articol de pe Novaya Gazeta, publicat în mai 2016 în limba rusă.

În articol se preciza despre zeci de copii care s-au sinucis într-o perioadă de numai șase luni, iar mulți dintre aceștia aveau cont pe site-ul de socializare VK.com – varianta rusă a Facebook-ului.vk-com-data-breach-includes-100-million-cleartext-passwords-504900-3

Cu toate acestea, o investigație a jurnaliștilor de la Radio Europa Liberă a dovedit că nu există o legătură certă între sinucideri și acestă comunitate de pe Internet.

„În timp ce Internetul rusesc se umple de conturi ale tinerilor care joacă sau caută să îl joace, iar fotografii șocante cu tineri are se rănesc singuri apar pe acest hastag, niciun deces din Rusia sau Asia Centrală nu a fost legat definitiv de Balena Albastră”, scriu jurnaliștii de la Radio Free Europe.

Mai mult, un site independent de știri în limba rusă din Letonia – meduza.io – a criticat articolul de pe Novaya Gazeta pentru că făcea o legătură facilă între comunitatea de pe VK.com și numărul de sinucideri.

meduza1

Potrivit jurnaliștilor letoni, e mai logic de presupus că tinerii depresivi sau cu tendințe de suicid sunt atrași în acele grupuri tocmai pentru că au același „interes”, decât că sunt împinși să recurgă la acest gest.

Din datele publicate de procurorul general al Rusiei, 62% dintre sinuciderile din rândul adolescenților sunt cauzate de certurile din familie și stresul de zi cu zi, conflictele cu profesorii, cu colegii, cu prietenii și de frica de violență din partea adulților.

Potrivit statisticilor UNICEF, numărul sinuciderilor crește „în vremuri de criză economică și schimbări sociale puternice”. De exemplu, în Rusia numărul sinuciderilor a crescut în perioada 1987-1994, când a căzut URSS.

Snopes.com, site care se ocupă cu verificarea informațiilor controversate sau cu sursă incertă, mai arată că aceste grupuri de pe VK.com s-au format în special după moartea unei tinere pe nume Rina Palenkova. Ea a postat un selfie cu mesajul „Adio” înainte să se sinucidă din cauza problemelor cu iubitul ei. Imaginea a circulat pe rețele de socializare și tânăra a devenit o figură centrală în rândul acestor comunități de tineri cu tendințe suicidale.

download (1)

Membrii grupului “Sea of Whales” au împrăștiat zvonul că Rina Palenkova ar fi fost membră a unei secte și au continuat prin distribuirea de imagini sau clipuri cu tentă suicidală.

Potrivit sursei citate, autoritățile ar trebui să fie îngrijorate de astfel de comunități care venerează și încurajează sinuciderea, în condițiile în care Rusia are o rată mare a sinuciderilor în rândul minorilor. De exemplu, 461 de adolescenți și-au luat singuri viața în 2013.

Deși nicio sursă oficială nu a confirmat legături între sinucigași și acest joc, în Romînia ideea aceasta senzațională a prins foarte repede la public. Din momentul în care în Rusia s-a răspîndit această știrefalsă, toate sinuciderile sau accidentele unor adolescenți, au fost legate de Balena Albastră.

După lansarea acestei știri, cam așa au arătat titrările publicațiilor din România:

mediafax - Copyspynews - Copyevz - Copyarad - Copy

Pînă și moartea suspectă a  elevului din Iași, de anul trecut, a fost conectată cu jocul sinucigaș.

Screenshot_2017-04-02-20-51-21

Pe blogul său, www.caia.ro ,Ana maria Caia  oferă o explicație concretă a ceea ce se întîmplă în urma răspîndirii acestei știri care provoacă intrigi și curiozități în rîndul tinerilor. Nu numai că aceștia sunt încîntați de presupusa existență a acestui joc, dar o fac șipe interesanții declarînd că și ei sun implicați. Pe altă parte, această mediatizare a știrii poate alimenta izbucnirile psihopate ale unora, dîndu-le idei și tehnici prin care ar putea să-și pună în aplicare anumite plăceri nebune, ajungîndu-se la concretizarea unei știri false.

„Mi-am rugat fetița de 12 ani, Anais, să facă niște investigații în școala ei despre fenomen. A găsit mai mulți copii, în clasele a VI-a și a VII-a, care au pretins că “joacă Balena albastră”. Descrierile lor corespundeau în detaliu cu ce se auzise la televizor sau se putea citi în articole iresponsabile. Totuși, atunci când Anais a insistat să vadă în ce comunitate sunt, cu ce persoane interacționează, atunci când a cerut detalii peste detalii despre probe, angajamente, mecanisme, n-a reușit să găsească niciun răspuns sau a obținut răspunsuri copilărești, neplauzibile. Prin urmare, copiii mint să atragă atenția celorlalți, încurajați de ceea ce li se servește împachetat frumos de către media. Dacă va exista un investitor privat care să le canalizeze curiozitatea, Doamne ferește! ”

Să sperăm că publicul va deveni din ce în ce mai conștient de existența știrilor false, și nu vom ajunge ca în viitor să ne raportăm astfel la orice:

The-Problem-With-Calling-Everything-Fake-News - Copy

sursă foto: 9gag.com

surse: http://www.caia.ro/2017/04/04/balena-albastra-pe-scurt-cum-s-a-intins-minciuna-si-cine-profita-de-pe-urma-ei/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+caiaro+%28Depozit%29

http://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/jocul-balena-albastra-demontat-de-unde-a-plecat-totul-699501

Tehnica jurnalismului, Philippe Gaillard, Editura Științifică, București, 2000

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s