“Fake news” – fenomenul dezinformării în masă

Ne aflăm într-o eră în care suntem bombardați de știri, reclame și alte informații. Pur și simplu, mergând pe stradă te lovești de nenumărate mesaje care, deși nu te gândești la ele în timp ce le treci cu privirea, îți rămân în subconștient, influențându-ți mai târziu unele alegeri. Informația este la orice pas, ascultăm radio, ne uităm la tv, citim ziare, toate acestea sunt asimilate în grabă și înțelese tot în grabă, cum e vorba la noi „graba strică treaba”. Această „grabă” a deschis și epoca „breaking news” acum aproape două decenii, spaţiul mediatic intrând mai apoi în era „fake news”. Dacă un jurnalist  nu are capacitatea de a filtra o informație sau nu deține o doză de scepticism, poate deveni foarte ușor victima materialelor „fake news”. Noile media au contribuit și ele la răspândirea acestui tip de știri, internetul reprezentând o pistă foarte periculoasă pentru informațiile de acest gen. Faptul că oricine are acces să scrie un articol și să-l posteze pe internet, are bineînțeles și părți bune, dar după cum putem vedea, poate fi o armă a dezinformării în masă. Extinderea trusturilor de presă în spațiul virtual, au deschis un apetit mai mare pentru informații noi și rapide. Aceasta este o altă cauză a răspândirii fake news-urilor. O altă malformație este reprezentată de știrile senzaționaliste de tip clickbait, care, în goana dupa like-uri, atrag cu titluri care induc cititorul în eroare, multe dintre ele nefiind susținute de fapte reale sau declarații care să ofere credibilitate. O cauză majoră a răspândirii știrilor false este reprezentată de zvonuri. Uneori, acestea nu sunt întemeiate sau reprezintă niște informații greșit înțelese, dar din cauza lipsei timpului de informare și a dorinței de a fi primul care difuzează, se scriu știri care devin  virale.

„Apropierea dintre indivizi, cauzată de împărtășirea, uneori preferențială, a unor informații cu caracter de noutate, a determinat de-a lungul vremii transformarea acestui act de comunicare într-o cale importantă și credibilă de difuzare și comentare a știrilor de interes.”

Un exemplu de astfel de știre a fost publicată în 1993 în ziarul „Evenimentul zilei”  cu următorul titlu „O găină a născut doi pui vii”, acest articol  stârnind de-a lungul timpului multe controverse în presa românească.

stirea-465x390.jpg

Realităţile alternative, conspiraţiile, atacurile şi alarmele nefondate, toate au fost ridicate la rang de mare adevăr. Acestea sunt reperele unei lumi dominate de emoţie, în care raţiunea a amorţit.
Cîteva exemple de informații “fake” le regăsim chiar în presa actuală. Spre exemplu,
incendiul de la clubul Colectiv a fost pus în scenă de Gabriel Oprea (ministru de Interne); premierul Dacian Cioloş este fiul nelegitim al milionarului George Soros; gruparea Anonymous a descoperit că incendiul din Colectiv a fost provocat intenţionat de oamenii lui Soros; cetăţenii care au ieşit în Piaţa Victoriei la protestele antiguvernamentale au fost plătiţi cu 100 de lei, dacă veneau cu un copil, cu 50 de lei, iar dacă aveau şi câini, cu încă 30 de lei. Acestea sunt câteva dintre ştirile care au circulat în România în ultimul an, fără să fie susţinute de dovezi reale.
Un material în acest sens s-a difuzat la postul de televiziune Digi 24.

Aceste știri false nu conduc doar la o informare mincinoasă ci au și efecte secundare. Un fenomen foarte răspândit în ultima perioadă,  este reprezentat de “Balena Albastră” care a devenit viral la nivel internațional. Profesorul de psihologie clinică şi psihoterapie de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca Daniel David este de părere că jocul ”Balena Albastră” a fost transformat ”dintr-un fenomen care nu era atât de important într-un fenomen care devine foarte mare” şi că abia acum acesta ”poate să devină un pericol pentru copii şi adolescenţi”, spunând că ”este un exemplu de fake news cu efecte”.

”Dintr-un joc, dintr-o comunitate obscură aşa cum există zeci pe internet, prin faptul că s-a rostogolit prin mass-media, am transformat un fenomen care nu era atât de important într-un fenomen care devine foarte mare. Abia acum acest joc şi această comunitate poate să devină un pericol pentru copii şi adolescenţi. Acum îi facem să devină curioşi şi să caute informaţii. Când nu cunoşti o marcă, dar vezi că toată lumea vorbeşte despre ea, devii curios. Părinţii şi profesorii ar trebui să fie foarte atenţi la manifestări de tip depresiv, care se văd în modul în care gândesc, în modul în care vorbesc şi în modul în care se comportă. Specialiştii ar trebui să facă activităţi de monitorizare, dar să fie vorba despre specialişti. Ce întâlnire poate fi între primar şi elevi? Cu câţi se poate întâlni? Dacă începi să vorbeşti despre fenomen atât de public, atragi atenţia asupra lui, în timp ce acţiunea specialistului poate fi mai pragmatică şi cu o vizibilitate mai scăzută. Ce vrem, să vorbim despre asta sau să avem un efect pragmatic prin care copiii să fie protejaţi?”, declară Daniel David pentru News.ro.

Majoritatea publicațiilor din România au dat vina pe acest fenomen, de fiecare dată când s-a întâmplat vreun incident în școli. Un exemplu îl putem regăsi într-o publicație locală în care s-a vorbit despre cinci elevi de la Școala Gimnazială “Veronica Micle”. Inițial, în știre, principala cauză a acestui incident era “Balena Albastră”, după care în mediul online, articolul a fost modificat, cauza principală ajungând la gradul de probabilitate.

screen-14.29.16[15.05.2017].png

Evident, în timp s-a discutat despre posibilitatea de a desființa această practică, dar s-a ajuns la concluzia că cea mai rapidă măsură, constă în filtrarea informațiilor de către cititori și adoptarea scepticismului  în legătură cu diferite site-uri.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s