Subiectele externe și presa românescă

      Atunci cînd vorbim despre media românească trebuie să avem în vedere o multitudine de aspecte. În primul rînd, trebuie să fim conștienți de faptul că presa din România cunoaște o evoluție slabă din cauza unor factori precum finanțarea deficitară, scăderea dramatică a jurnaliștilor profesioniști și slaba lor remunerație, lipsa eticii jurnalistice și creșterea numărului de site-uri care dezinformează și distribuie știri false. La acesta se adaugă și faptul că multe dintre televiziunile din România sînt private, unele dintre el căutînd să difuzeze mesaje politice partizane.

În ceea ce privește subiectele externe, ele sînt slab dezvoltate, mai ales în audiovizual. În cazul presei scrise, agențiile de știri cum ar fi Agerpres, Mediafax au secțiuni separate dedicate subiectelor de nivel internațional,  cu știri expuse în mod amănunțit din Europa și SUA.  Platforma de știri a TVR-ului, accesibilă la acest link prezintă de asemenea o secțiune dedicată știrilor externe.

În cele ce urmează voi face o comparație între două telejurnale ale canalelor PRO TV și BBC, analizînd, forma în care sînt prezentate subiectele externe în cadrul buletinelor de știri, precum și modul în care sint integrate grilei jurnalelor de seară.

În primul caz, am ales un buletin de știri al Pro TV-ului din seara de 30 aprilie anul curent, ora 19.00.  Se observă astfel, că la început, sînt prezentate pe scurt știrile de actualitate toate de vecinătate imediată. Pe parcursul telejurnalului, importanța subiectelor scade,  la minutul 30, ajungîndu-se la subiecte generale din categoria tehnologie, sănătate. Abia din minutul 40 al orei 19, prezentatoarea Oana Andoni, aduce în discuție doar două fapte petrecute dincolo de hotarele țării. Prima, despre care se vorbește  aproximativ un minut, este legată de  declarațiile Papei Francisc în care se arată îngrijorat de situația militară încordată între Coreea de Nord, comunitatea europeană și SUA. Cea de-a doua, este mai mult o știre de divertisment, din Kambera avînd ca subiect vizitele pe care polițiștii le interprind zilnic  în spitalele pentru copii însoțiți de un cîine antrenat în prinderea infractorilor.

În cel de-al doilea caz, am considerat reprezentativ un buletin de știri de la ora 10 al BBC-ului. În ceea ce privește modul de ilustrare și de prezentare a știrilor externe, se remarcă diferențe notabile: subiectele internaționale se anunță la începutul telejurnalului și sînt dezvoltate ulterior.  De asemenea, ele au o structură bogată, conținînd declarații oficiale și informații de ultimă oră  provenite de la reporteri aflați la fața locului. ( În  cazul telejurnalelor românești acest lucru se întîmplă doar în cazul unor situații de urgență, cum a fost cel al cutremurului din Italia de anul trecut, cînd PRO TV a avut un reporter la fața locului care transmitea situația răniților în timp real.) De asemenea, spre deosebire de canalele de știri românești, BBC-ul acordă o importanță sporită conflictelor militare din Siria și Irak, conflicte i-au forma știrilor aproape la fiecare ediție.

În concluzie, se poate considera că, știrilor externe li se acordă o atenție scăzută în primul rînd din cauza faptului că documentarea lor necesită fonduri mai mari și timp mai mult. La aceasta se adaugă și faptul că presa din România este în ceea mai mare parte orientată spre senzațional.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s