Ucraina, între subiect înghețat și conflict militar

Conflictul ruso-ucrainean datează din 2014, cînd trupele ruse au ocupat și au preluat controlul asupra mai multor zone din Crimeea. Reminiscențele conflictului se întind pînă astăzi,  noile violențe din Estul Ucrainei, făcînd în prima parte a anului 2017 din nou victime.

Interesele Rusiei în Ucraina sînt evidente. Ele țin de arhitectura de apărare a Federației Ruse și de dorința rușilor de a împiedica prin orice mijloace integrarea Ucrainei în NATO, în contextul în care NATO este considerată ca o posibilă o amenințare serioasă la adresa securității naționale rusești. Apropierea Ucrainei de Alianța Nord-Atlantică permite apropierea statelor componente de teritoriul Rusiei, o temere pe care Vladimir Putin a încercat să o rezolve prin atacul armat și ocuparea bruscă a Crimeei și a Donbass-ului.

Tactica adoptată de Federația Rusă pentru a contracara intențiile de orientare pro-UE și pro-NATO a Ucrainei a fost cea a războiului hibrid. În aceste condiții, cîmpul de luptă al acestui război a fost reprezentat în principal de era informațională a mass-mediei. La acesta, s-a adăugat, bineînțeles și atacurile armate ale separatiștilor pro-ruși. Toate aceste lucruri au făcut parte din asaltul mixt îndreptat asupra Ucrainei care a început cu mult înaintea anexării.

Războiul informațional al Rusiei a făcut posibilă dezinformarea și propaganda și a fost dus pe mai multe paliere: TV, internet, radio, presă scrisă. Toate acestea au creat perspective pentru vulnerabilitate și destabilizare internă. Programele difuzate de Rusia au influențat negativ opinia publică, prejudiciind instituțiile guvernamentale și slăbind încrederea populației în instituții. De asemenea, acestea erau difuzate  strategic de liderii politici, favorizînd astfel circulația ideilor și a mesajelor, care căutau să idealizeze lumea rusă în raport cu statele europene. Canalele de televiziune precum Russia Today, erau difuzate fără întreruperi și fără taxe de răspîndire. De partea cealaltă, posturile de televiziune occidentale erau aproape inaccesibile, populația fiind vulnerabilă și ușor de manipulat.

Războiul informațional rusesc a fost dus în perioada anterioară și posterioară anexării Crimeei, precum și în perioada atacurilor militare. După semnarea Armistițiului de la Minsk între Germania, Franța, Ucraina și Rusia, s-a profilat intens, atît pe teritoriul Ucrainei, cît și în spațiul Uniunii Europene,  idea conform căreia Rusia ar fi renunțat la forța militară împotriva Ucrainei.  Mai apoi, subiectul crizei umanitare din Ucraina a fost dată uitării pe fondul negocierilor interminabile dintre state. Deși, subiectul conflictului a fost în fază inițială larg mediatizat, el a fost, mai apoi, practic înghețat. Acest lucru i-a determinat printre altele, pe unii comentatori politici, să afirme că faptul că nu se mai vorbește de Rusia se datorează unei tactici a Kremlinului în cadrul căreia se combină abordările amenințătoare drastice, cu tehnicile de dialog și negocieri continue și, în cele din urmă, cu omisiunea și respingerea subiectului și a situației actuale în presă.

În prezent, știrile despre conflict sînt puține și slab dezvoltate. Sînt dezvoltate doar subiectele ce țin de sancțiunile Uniunii Europene impuse Rusiei și nerespectarea acordului de la Minsk. De asemenea, implicarea statelor Uniunii Europene este slab reliefată, mediatizîndu-se din cînd în cînd declarațiile cancelarului german și ale actualului președinte al SUA, Donald Trump.

Tăcerea Rusiei și politica lungă de negocieri poate reprezenta în cele din urmă un avertisment. În spatele ezitării, iau naștere noi planuri de acțiune care vor deservi intereselor Rusiei. Sistemul propagandistic poate fi combătut doar cu ajutorul unei prese obiective și certe. Deși, sfera de influență a presei rusești este extinsă, ziarele și posturile de televiziune naționale pot reprezenta o mică speranță în vederea informării corecte a cetățenilor europeni.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s