Știrile false, motorul dezinformării in masă

Tendința în creștere de propagare a știrilor false din ultimii ani a fost foarte diferită față de propaganda controlată de stat a secolului XX. Ceea ce am observăm acum sunt grupuri mici de oameni care profită de interacțiunea și implicarea populației în rețelele de social media și din mass-media și se folosesc de acest fenomen pentru a crea articole hiperbolice în jurul unui eveniment politic major sau pur și simplu creează presupuse evenimente, mistificând realitatea.

Propaganda și știrile false din mediul online dețin similitudini: ambele sunt metode de denaturare a adevărului de convingere emoțională, care doresc să instige la acțiune, în majoritatea cazurilor negativa. Deși s-ar părea că cei care creează conținut propagandist au o agendă politică sunt multe cazuri în care singura lor motivație este aceea de a genera trafic, astfel sporindu-și câștigurile financiare.

Una dintre posibilele explicaţii pentru accentuarea fenomenului fake-news în România este maşinăria de propagandă a Rusiei care ar încerca să slăbească încrederea în UE şi NATO până în punctul în care România ar deveni vulnerabilă pe plan internaţional.

În acest sens, mulți specialiști au acuzat creșterea în social media a așa-numitei „bule filtru”, fenomenul care arăta utilizatorilor doar conținut pe placul lor, și ascunzând alt gen de știri. Criticii spun că acest lucru denaturează imaginea de ansamblu și inhibă perspectiva neutră, ceea ce înseamnă că poveștile cele mai incendiare obțin cea mai mare atenție. Această idee conform căreia societatea se informează doar conform propriilor preferințe și că filtrează realitatea doar cu ajutorul unor anumite canale de informare poate avea consecințe grave.

Conținutul viral include știri, anunțuri, zvonuri și pictograme care prind la public, se răspândesc repede de la o persoană la alta, de multe ori fără interes asupra veridicității conținutului. Impactul dezinformării este potețial, deci unul foarte important.

Suntem foarte repede tentați să credem ceea ce suntem motivați să credem, iar noi numim „știri false” prea multe lucruri, pur și simplu pentru că nu susțin propria noastră perspectiva asupra realității.

Un aspect foarte important în acest sens este educarea și informarea societății cu privire la veridicitatea știrilor și surselor acestora. Știrile false pot avea consecințe reale, care se pot transforma în probleme uriașe. Stoparea proliferării de știri false nu este doar responsabilitatea platformelor folosite pentru a le răspândi. Cei care consumă o știre au nevoie, de asemenea, să găsească modalități de a determina dacă ceea ce citesc este adevărat. Ideea este că oamenii ar trebui să aibă un simț fundamental al veridicității mediatice.

sursă foto http://www.theodysseyonline.com

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s