„Trăiască Republica! Trăiască Franţa!”

 

 

Pe data de  23 aprilie a.c. cetățenii francezi cu drept de vot și-au exprimat opțiunea în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale. Este cel de-al unsprezecelea scrutin prezidențial pentru alegerea celui de-al zecelea președinte al celei de-a cincea Republici, conform http://www.rfi.fr  și www.lemonde.fr.

Președintele Franței poate ocupa această funcție pentru maximum două mandate a cîte cinci ani. Jacques Chirac a fost ultimul președinte francez care a avut un mandat de șapte ani, în timpul mandatului său fiind schimbată durata mandatului prezidențial la cinci ani, scrie ediția electronică a cotidianului Le Monde.

alegeri-franta-605x.jpg

Pe data de 18 martie a.c., Consiliul Constituțional a anunțat lista candidaților pentru alegerile prezidențiale. Cei unsprezece candidați sînt:

  • Nathalie Arthaud din partea formațiunii Lupta Muncitorească,
  • Francois Asselineau, candidatul Uniunii Populare Republicane,
  • Jacques Cheminade, candidatul formațiunii Solidaritate și Progres,
  • Nicolas Dupont, Aignan candidatul formațiunii „Franța Trezește-te!”,
  • Francois Fillon, din partea formațiunii Republicanii,
  • Benoit Hamon, candidatul Partidului Socialist,
  • Jean Lassalle, candidatul mișcării ‘„Resistons”,
  • Marine Le Pen, lidera și candidată a Frontului Național,
  • Emmanuel Macron, candidatul mișcării „En Marche!’”,
  • Jean-Luc Melenchon, canditatul din partea formațiunii „La France Insoumise”
  • Philippe Poutou, candidatul Noului Partid Anticapitalist.

 

61880823.jpg

 

Astfel, după primul tur al alegerilor, Marine Le Pen și Emmanuel Macron sînt cei doi candidați care au rămas în cursa pentru fotoliul de președinte al Franței. După turul I, pentru prima dată în istoria Franței, candidații celor două partide tradiționale, socialiștii și republicanii, sînt excluși de alegători din cursa prezidențială. Rezultatele definitive ale primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța: Emmanuel Macron are 23,75% din voturile exprimate, iar Marine Le Pen este pe locul al doilea, cu 21,53% din sufragii. Ambii candidați intră oficial în cel de-al doilea tur de scrutin.

În cel de-al doilea tur de scrutin, Macron a obținut 20,7 milioane de voturi și a învins-o în mod detașat pe Le Pen, care a obținut 10,6 milioane de voturi. Fostul ministru al Economiei din Guvernul Hollande a devenit acum președintele Franței. Astfel, liderul mişcării En Marche! a obţinut 66,06 % din voturile exprimate. Emmanuel Macron a fost votat covîrşitor de francezii din diaspora. În Statele Unite, la New York şi Boston, dar şi în Canada, la Montreal, el a obţinut peste 90%. Contracandidata sa, Marine Le Pen, a fost preferată de doar 33,94% dintre francezii care au fost la urne. Aceasta şi-a acceptat înfrîngerea, dar a spus că a pierdut o luptă, nu tot războiul. În turul al doilea al prezidenţialelor din Franţa, prezenţa la vot a fost cea mai mică de după 1969, doar 75% .

alegeri-prezidentiale-franta-2017-emmanuel-macron-marine-le-pen.jpg

În primul discurs de după anunţarea rezultatelor, Emmanuel Macron a transmis un mesaj care îndeamnă la reconciliere, pentru binele Franţei.

„Voi apăra Franța, interesele ei vitale, imaginea ei, mesajul pe care îl reprezintă. Îmi iau acest angajament în fața voastră. Voi apăra Europa, destinul comun al popoarelor de pe continentul nostru. În joc e civilizația noastră. Să iubim Franța începînd din această seară! Pentru cei cinci ani care vin, vreau să mă pun în slujba ei cu umilință, devotament și hotărîre. Trăiască Republica, trăiască Franța!”, a declarat președintele ales.

Marine Le Pen, contracandidata sa, și-a recunoscut înfrîngerea și și-a fixat un nou obiectiv, reformarea propriului partid și cîștigarea alegerilor legislative din iunie, o etapă importantă pentru viitorul politic al președintelui însuși.

„Francezii au ales un nou preşedinte al Republicii şi au votat pentru continuitate. L-am sunat pe domnul Macron şi l-am felicitat pentru victoria sa şi fiindcă port în suflet interesul naţional, îi doresc să reuşească. (…) Propun o transformare profundă a formaţiunii noastre, pentru a crea o forţă politică nouă. Le cer tuturor patrioţilor să ni se alăture. Mai mult ca niciodată, Franţa va avea nevoie de voi în lunile următoare. Trăiască Republica! Trăiască Franţa!”, a spus lidera Frontului Național.

big-alegerile-prezidentiale-din-franta-macron-conduce-in-fata-candidatei-de-extrema-dreapta-marine-le-pen-fillon-al-treilea.png.jpg

Astfel, Emmanuel Macron (39 de ani) este cel mai tânăr preşedinte al Franţei, după o ascensiune rapidă în politică. Macron a fost timp de doi ani ministru al Economiei (2014-2016), însă nu a fost niciodată membru de partid şi nu a mai candidat pînă acum la vreo funcţie publică. Candidatul mişcării de centru En Marche! a fost promovat în politica de către actualul preşedinte socialist, care l-a numit consilier pe economie la Elysee, înainte de a-l promova la conducerea ministerului Economiei, în perioada 2014-2016.

Macron a studiat Ştiinţe Politice şi a absolvit Şcoala Naţională de Administraţie, după ce s-a ocupat de investiţii bancare la Rothschild&Cie Banque şi a cochetat într-o primă fază cu politica aderînd la Partidul Socialist, a intrat în primul guvern al lui Francois Hollande.

În  anul 2014 a fost numit ministru al Economiei, poziţie din care i-a nemulţumit pe socialişti printr-o serie de măsuri considerate a fi mai degrabă de dreapta, pro-piață. A demisionat anul trecut pentru a intra în cursa prezidenţială, ca reprezentant al propriei mişcări politice de centru, En Marche!. Mişcarea En Marche! a fost creată în aprilie anul trecut şi este  o entitate între partid politic şi mişcare cetăţenească.

Alegerile prezidenţiale din Franţa au fost marcate de valul de atentate teroriste care a lovit țara în ultimii doi ani şi de o campanie electorală marcată de scandaluri de corupţie fără precedent, în care au fost implicaţi doi dintre principalii candidaţi: Marine Le Pen şi Francois Fillon.

După ce alţi candidaţi ai forţelor de centru-stînga şi centru-dreapta au pierdut teren fie din cauza unor controverse, fie din cauza radicalizării discursului politic sub influenţa ascensiunii populismului de tipul Frontului Naţional, Macron şi-a menţinut imaginea celui mai echilibrat candidat, în pofida lipsei unei charisme tipice politicienilor cu experienţă.

A stîrnit la rîndul său controverse, dar nu de natură profesională, ci care ţin de viaţa privată: este căsătorit cu fosta sa profesoară de franceză, cu 25 de ani mai în vîrstă decît el, avînd în acest moment şapte nepoţi.

În campania electorală s-a remarcat în special prin promisiuni de natură economică, de la reduceri fiscale pentru corporaţii la o poziţie flexibilă privind durata săptămînii de lucru, reducerea şomajului, investiţii pentru reconversie profesională, sprijin pentru energie regenerabilă şi modernizarea infrastructurii.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s