Subiectele externe – o realitate ascunsă

Presa din România pare să fi trecut prin faza ei de glorie în ceea ce privește tratarea subiectelor externe și  a uitat, se pare, cum e să fii mijlocul de informare cel mai cuprinzător. Așa se face că, după o perioadă până prin 2010, subiectele externe par a fi slab aduse în atenția publicului – care se dovedește și el a fi foarte pasiv.

Acum câțiva ani, situația stătea un pic diferit, în ceea ce privește raportul știrilor pe diferite subiecte prezentate în prime time.descărcare

 

Pentru a puteascoate în evidență caracterul știrilor de televiziune din România, Agenția de Monitorizare a Presei a întocmit, în luna mai a anului 2007, deci cu zece ani în urmă, un raport de analiză intitulat „Un om a mușcat o știre” (cu finanțarea Ambasadei SUA de la București și a Open Society Institute), în care este prezentat procentul categoriilor de știri și calitatea știrilor de televiziune, având în vedere intersul public și practicile teoriei jurnalistice. Perioada de monitorizare a fost cuprinsă între luna noiembrie a anului 2006 și luna ianuarie a anului 2007, în acest interval fiind luată în calcul doar prima săptămână a fiecărei luni.

Ce a scos la iveală studiul? Cele șase posturi de televiziune monitorizate (Antena 1, Antena 3, Prima, Pro TV, Realitatea TV, TVR1) au avut în general o apetență mai mare pentru știrile ce abordau subiecte politice sau de fapt divers, precum și cele mondene sau legate de administrație și vreme. Pentru a nișa cât mai clar segmentul de public și subiectele abordate, au fost analizate emisiunile de știri din prime time, iar în rubrica „Observator” a postului de televiziune Antena 1 s-a constatat faptul că subiectele de fapt divers ocupă cel mai mare spațiu de difuzare, în timp ce rubrica de subiecte externe se află la aproximativ 5 procente distanță.

La Antena 3, în cadrul știrilor de la ora 21.00, subiectele externe ocupă un onorabil loc doi, după subiectele politice.

La Prima TV, cu jurnalul  de știri numit „Focus”, prezentat la ora 18.00, subiectele externe erau aproape de finalul listei, fiind tratate cu o importanță scăzută.

Pro TV și „Știrile de la ora 19.00” pun știrile externe tot spre finalul clasamentului, alături de subiectele politice.

„Realitatea de la ora 18.00” a postului de televiziune Realitatea TV pune subiectele externe după cele de politică, o caracteristică ce pare să le aparțină posturilor de știri, în general.

Și încheiem frumos, cu o imagine pe care doar TVR 1 a fost în stare să o creeze în jurnalele de televiziune, unde subiectele politice aveau 12 procente, urmate fiind de subiectele externe, cu 11,50 procente, ceea ce arată faptul că, într-o anumită măsură, subiectele externe erau tratate cu cel mai mare interes, cel puțin la nivel național, de o singură televiziune, de asemenea, națională. Era vremea când TVR avea încă secțiunea de subiecte externe foarte bine dezvoltată și existau și transmisiuni din teatrele de operațiuni din Irak, Israel, Guantanamo, Palestina, transmisiuni realizate în cea mai mare parte de Adelin Petrișor.

adelin petrisor carte1adelin petrisor revista Flacăra

sursă foto: revista Flacăra

 

Acum însă, posturile naționale de televiziune relatează vag și foarte rar subiecte externe. Proximitatea spațială este pusă cumva în legătură cu subiectele externe, la fel cum și prezența unui român într-un loc în care s-a petrecut o tragedie la care a fost martor sau victimă, face ca știrea externă să fie dată undeva mai în partea de început a jurnalului.

Digi 24 tratează subiectele externe după seria de subiectele politice, cu precădere.

Problema este că cea mai mare parte a populației este într-un fel educată prin intermediul televizorului și a presei scrise, în general tipărită – aici ne referim la oamenii cu studii medii sau fără studii, din zonele defavorizate ale României. În lipsa existenței subiectelor externe lumea ar putea crede că totul este bine dincolo de granițele țării noastre, mai ales în ideea în care subiectele externe cu tematica fapt divers ocupă spațiu în jurnalele televizate; spațiu care ar putea fi folosit pentru relatări de la fața evenimentului, din teatrele de operațiuni. Tratarea subiectelor externe ne face să privim lumea în ansamblu, în toată complexitatea ei, fiind posibilă conexiunea între date și evenimente, mai ales în condițiile în care multe din întâmplările recente au același trecut comun: implicarea trupelor străine în războiul din Siria, în legătură cu multe dintre atentatele cu bombă care au loc în ultima vreme.

 

Presainternațională este mai atentă la subiectele externe, mai ales în lumina evenimentelor tot mai dese și mai sumbre ale militanșilor islamiști în Europa. CNN are o secțiune cu subiecte internaționale, site-ul punând la dispoziție rubrici pentru ultimele subiecte din mai multe regiuni:international

După modelul CNN, cam în celași mod structurează informațiile și CNN:

bbc world

 

Avem de-a face cu jurnale bine informate și în România, însă subiectele externe tratate mai amplu, nu ne sunt neapărat străine nouă, ci ne influențează într-o anumită măsură. Cum ar fi cazul atacului cibernetic Wanna Cry și a noii versiuni a atacului cibernetic, subiect care a fost tratat la jurnalul orei 19.00 de la PROTV, din data de 17 mai 2017, într-un interval de timp de aproximativ 4 minute. În general însă, nu există mai mult de două subiecte externe la un jurnal al unui post de televiziune național și durata știrii este de 2-3 minute, în medie.

 

Antena 1 dedică în general un spațiu mai mare de difuzare subiectelor externe, ca durată și frecvență.

antena1 externe

 

Site-urile românești care tratează subiectele externe cel mai serios sunt ale agențiilor de presă Agerpres, Mediafax și Hotnews.

agerpres

mediafax

hotnews

 

Cu toate că avem câteva canale care distribuie și știri externe, problema principală rămâne în picioare: nu suntem suficient de bine informați. Este normal ca atunci când ești parte a unei Uniuni Europene să te intereseze soarta aliaților tăi, dar nu numai dacă soarta lor te afectează și pe tine. Elipsele din cunoașterea evenimentelor internaționale dau naștere unei populații slabe, imature și incapabilă să stabilească conexiuni. Trăim, așadar, într-o societate cu o realitate parțial ascunsă, în lipsa aflării subiectelor externe.

Problema spațiului redus de difuzare al subiectelor din jurnale nu este dată neapărat de interesul instituției de presă sau de interesul public, ci de partea financiară, destul de precară, mai ales în România. Reabilitarea financiară este singura soluție într-o renaștere a ceea ce numim acum „subiect extern”, iar singura amintire încă vie a unei documentări solide, riscante și de durată  a subiectelor externe este și probabil va rămâne în spațiul românesc, TVR 1, cu transmisiunile din teatrele de operațiuni.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s