Ucraina – între geostrategia rusească și elipsele presei internaționale

Început încă din luna aprilie a anului 2014, deci acum mai bine de trei ani, Conflictul din Ucraina, în special din zona de Est, care suprinde zonele Donețk și Luhansk pare a fi opera separatiștilor susținătorilor susținuți de Rusia. Divergențele au apărut din cauza faptului că în urma demiterii lui Viktor Ianukovici din funcția de președinte, pe 21 februarie 2014, pe fondul unor revolte ce au avut loc la Kiev, venite în urma scoaterii în afara legii a folosirii limbilor cu un statut minoritar pe teritoriul Ucrainei.

Funcția acestuia a fost preluată de Oleksandr Valentinovici Turcinov.ucraina1

Noul președinte ales în funcție a ripostat atunci împotriva ocupației trupelor pro-ruse din regiunile Donețk și Luhansk și a subliniat faptul că dacă pro-rușii nu își retrag trupele, ucrainienii vor răspunde în consecință, ca în cazul oricărui atac terorist. Ulterior, trupele pro-ruse au rămas pe teritoriul ucrainean, iar acum, zona estică a Ucrainei a ajuns să fie împărțită în zona de ocupație pro-rusă și zona de ocupație ucraineană, existând și numeroase fronturi de luptă.

Deși neagă cu vehemență intervenția în conflictele din Ucraina, rușii au susținut întotdeauna că cel puțin regiunea Crimeei aparține Rusiei (a făcut parte în perioada 1783-1914) și au încercat să își facă cunoscute intențiile, mai ales în condițiile în care cea mai mare parte a populației din Crimeea este alcătuită din ruși, cu peste 50 de procente.

Intervenția rusă  reprezintă o premisă care  ar încălca Memorandumul de la Budapesta, încheiat în decembrie 1994, în care este prevăzut faptul că Rusia, alături de alte câteva țări va respecta și va garanta integritatea teritorială a Ucrainei.

Cu toate acestea, Vladimir Putin a cerut intervenția trupelor ruse pe teritoriul ucrainean, cel puțin până la restabilirea ordinii socio-economice. Cumva transmise sub forma unui ajutor acordat Ucrainei în restabilirea păcii interne, Rusia își urmărește propriile interese: dorește alipirea Crimeei la ceea ce a fost Uniunea Sovietică. Mai multe țări din lume au intuit interesul rusesc, astfel că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), din proprie inițiativă și în lipsa unui acord cu Ucraina, a somat trupele rusești să-și retragă trupele, pentru că un război în Europa este doar o premisă de la care ar putea începe un conflict european sau chiar global.

Conflictele s-au amplificat, astfel că în 2014, pe 6 martie, autoritățile din Crimeea au organizat un referendum ce s-a încheiat cu obținerea independenței Crimeei față de Ucraina.

Image result for referendum ucraina
sursă foto: lumsa news

Ucraina rămâne însă o țară cu un interes geostrategic foarte mare pentru Rusia. Este evident faptul că Rusia se implică în mai toate țările pentru a produce fracturi interne, iar un bun exemplu în acest sens poate fi oricare: fie că ne referim la recentul atac cibernetic Wanna Cry, în care se crede că a fost tot o mână a hackerilor ruși,  fie că ne refrim la implicarea rușilor în alegerile din SUA, precum și alte infiltrări rusești  în structurile interne ale altor state. Se constată o tendință de expansiune a Rusiei, cel puțin la nivel ideologic.

Deși în teorie SUA și Rusia luptă împreună pe frontul din Siria pentru stoparea atacurilor teroriste, atunci când SUA a atacat cu bombe armata siriană, rușii au făcut un pas înapoi și au anunțat că ei nu se vor mai implica în prevenția incidentelor aeriene din Siria.

Image result for rusia si sua
sursă foto: evz.ro

Relațiile diplomatice s-au răcit și mai mult după ce Donald Trump a fost ales președinte al SUA, deși CIA susține că tot rușii l-au ajutat și pe el să ajungă la putere. Cu siguranță, Donald Trump nu are tendințe pro-europene, ci mai degrabă pro-ruse, mai ales în lumina declarațiilor sale din perioada electorală. Ne vom lămuri însă de legăturile noului președinte al SUA, abia atunci când atacurile rusești vor fi din nou redirecționate către țara pe care a jurat să o apere.

Related image
sursă foto: contropiano.org

Totuși, de ce presa internațională omite să spună că războiul încă este în desfășurare pe teritoriul Ucrainei?

Potrivit Newsweek, Rusia folosește atacurile cibernetice și conflictele interne din unele state pe post de flagel în crearea unui tip de război hibrid, ce poate fi dus mai apoi spre aplicare în mai multe state ale lumii. Ucraina pare a fi în acest scop un cobai al armatelor rusești pentru testarea forței de luptă și a armamentului, în timp ce în lume se instalează haosul prin folosirea unor metode neconvenționale (hackeri).

Forța cu care se desfășoară atacurile din Ucraina poate fi comparată cu situația din Siria. Starea de revoltă continuă, bombardamentele și execuțiile stradale ale rebelilor fac doar o schemă a conflictului Sirian pe teritoriul european, sub influența unui „ISIS” rusesc.

ucraina2

Presa internațională nu scrie însă aproape nimic despre ceea ce se întâmplă pe teritoriul ucrainean. Informațiile vin cel mult bilunar, iar asta numai în condițiile în care mai multe posturi de televiziune sau redacții de știri se sesizează cu privire la un nou atac al rușilor împotriva ucrainienilor.

Spre exemplu, luând site-ul CNN-ului spre analiză, ultimele articole referitoare la Ucraina sunt de la începutul anului trecut, iar de atunci, cel puțin la nicel internațional, presa nu scrie nimic. E ca și cum nu ar mai exista niciun conflict armat în Ucraina. Să nu mai amintim de faptul că între articolele referitoare la începerea conflictului din Ucraina și până la data ultimului articol publicat este o fractură uriașă de timp, de aproape un an!

ucraina3

 

BBC, spre deosebire de CNN, aduce în atenția publicului mult mai multe subiecte referitoare la situația de criză din Ucraina, cu toate că preponderent sunt subiecte generale despre Ucraina, cum ar fi participarea la Eurovision.

 

bbcbbc2

 

Presa românească a uitat se pare de conflictele din imediata apropiere, bazându-se doar pe ideea de a prelua o știre care însă nu are legătură cu situația critică din Ucraina.

Agerpres amintește efectele devastatoare ale conflictului din Ucraina, respectiv pierderea a 10.000 de oameni în decursul a trei ani, doar în corpul știrii, lăsând să se piardă această informație sub rândurile unui titlu ce prevestește „sancțiunile” ce vor fi aplicate Rusiei. În rest, nimic despre situația actuală de pe front.

 

ucraina agerpres

Rezultatele căutării unor subiecte referitoare la Ucraina pe Hotnews sunt în mare parte pe lângă subiectul conflictelor ucrainiene și, mai degrabă, axate pe acțiunile diplomatice în această problemă.

ucraina hotnews

Ca o concluzie generală, presa pare că uită de conflictul din Ucraina, punând mai mult accent pe cel din Siria, fie în ideea că poate pericolul ISIS este mai mare, fie în ideea că masacrul european nu produce atât de multe victime. Poate și presa a ales să ducă o politică diplomatică  față de Rusia în vederea menținerii unei stări de pace ideologică, pentru că dacă presa, în calitate de formator de opinii ar scrie despre tot ce se întâmplă rău în lume în acest moment, este foarte probabil să se instaleze o stare de panică generală, ce poate duce la războaie interne.

Atacurile presei către Rusia sunt timide, iar, la fel ca în alte țări, nici românii nu fac excepție, punând pacea interioară la mai mare preț decât războiul ce face victime după gardul vecinului ucrainean. Așa se face că Ucraina este doar un cobai în strategia geopolitică a Rusiei și nu primește ajutor de la nicio altă țară. Ucraina este în acest moment singură împotriva gigantului rusesc.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s