Mușamalizarea crizei din Ucraina

Ucraina, al cărui nume pare predestinat („la margine”, „la periferie”), este țara a cărei margine estică este situată lîngă Rusia, iar margine vestică către Uniunea Europeană. Conflictele și nemulțumirile interne, jocul marilor actori ai lumii și ambivalența istorică  au făcut ca cei 11 ani de independență, să ia sfîrșit.

Diviziunea Ucrainei este un rezultat al discrepanţelor regionale, culturale şi lingvistice care s-au resimțit întodeauna,   precum şi a ”urmelor” lăsate de totalitarism  în societatea ucraineană.

Într-adevăr, criza din Ucraina a adus din nou în atenţie divizarea ţării între regiunile din est, cu populaţie rusofonă, care susţine apropierea de Rusia, şi vestul dominat de pro-europenii favorabili asocierii cu UE.

7-b9f5a12ae1

 

sursă foto:https://www.academia.edu/7683899/CONFLICTUL_RUSIA-UCRAINA

În ceea ce privește înclinațiile ideologice ale cetățenilor ucrainieni, acestea s-au făcut simțite în anul 2010, cînd la alegerile electorale, partea estică a votat cu candidatul pro-rus (Viktor Ianukovici), iar cea vestică, cu canditata simpatizantă a UE (Iulia Timoșenko).

8-818f53b688

sursă foto: https://www.academia.edu/7683899/CONFLICTUL_RUSIA-UCRAINA

Discuțiile referitoare la criza din Ucraina sunt compromise din cauză că nimeni nu poate spune concret ce se întîmplă acolo, pentru că propaganda celor implicați este una menită să creeze confuzie. Mulți sunt de părere că tot ce se întîmplă în Ucraina, este o nousă formă de război, una hibridă. Cu toate acestea, deși conflicetele încă există, presa a încetat să mai difuzeze știri despre acestea. 

În funcţie de perspectivă, se poate plasa începutul crizei actuale din Ucraina fie la 21 noiembrie 2013, fie la 22 februarie 2014. În primul caz, începutul protestelor populare proeuropene, iniţiat de gestul neaşteptat al preşedintelui Ianukovici de a suspenda semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană; în cea de-a doua abordare, este vorba despre fuga lui Ianukovici din Kiev şi venirea la putere a forţelor prooccidentale, cu sprijinul Maidan-ului.

Principalele evenimente pre-mergătoare crizei din Ucraina au fost:  referendumul controversat din 16 martie 2014 privind problema separării Crimeei de Ucraina; republicile autoproclamate, Doneţk şi Lugansk, în aprilie 2014; alegerile prezidenţiale şi alegerea noului preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, în iunie a.c.; acordul de încetare a focului în estul Ucrainei de la Minsk, din 5 septembrie 2014; NATO plănuieşte o forţă de reacţie rapidă pentru protejarea membrilor săi din estul Europei.

De asemenea, are loc vizita în Estonia a preşedintelui American Barack Obama pentru a asigura Statele Baltice de sprijinul NATO, în timp ce Franţa decide să îngheţe furnizarea către Rusia a două nave de război Mistral (1 septembrie 2014); în contextul crizei în desfăşurare, Parlamentul European şi Rada Supremă a Ucrainei votează (vot istoric) simultan ratificarea acordului de asociere bilateral pe 16 septembrie 2014.

Criza militară din peninsulă a început  pe 27 februarie curent, când un grup de circa 60 persoane înarmate au ocupat Parlamentul Crimeei și i-au forțat pe deputați să numească un nou premier și să declare un referendum privind statutul peninsulei. Pe 28 februarie curent, un grup de aproape 100 de oameni au ocupat aeroportul din Simferopol, iar, în zilele următoare, grupurile armate au blocat toate căile de comunicare tereastră între peninsulă și Ucraina continentală. Grupurile înarmate, parțial, erau compuse din unii membri ai detașamentului de destinații speciale BERKUT, care au fugit în Crimeea pentru a nu fi pedepsiți pentru crimele de pe Euromaidan,  parțial din voluntari locali și din voluntari din Rusia. De asemenea, se cunoaște faptul că în operațiunile de „protecție a ordinei publice” au participat bikerii din clubul rus „Lupii de Noapte”. 

greenman

Sursa : BBC News

Oficial însă, Kremlinul nu recunoaște implicarea în toate aceste demersuri, deși există numeroase indicii care o dovedesc.  De exemplu, implicarea lor în mod pasiv poate fi explicată  prin livrarea și antrenarea voluntarilor, furnizarea de armament și de finanțe. Toate acestea trebuiau să fie asigurate de o țară, iar cea mai interesată de soarta Ucrainei și cea mai apropiată de aceasta este chiar Rusia. Nivelul armelor folosite de către separatiști, instalațiile anti-aeriene, nu puteau fi livrate decît de o țară care deține aceste tipuri de  armament, adică Rusia. Aceste fapte au fost dovedite și de Serviciul de Securitate al Ucrainei, de NATO, dar și de presă care a observant că unele arme își aveau orginiea  în baza militară rusă din Rostov.

Ce ține de voluntari, se cunoaște că în conflict au participat și combatanți din Cecenia, Abkhazia, cazaci ruși, voluntari, veterani ai războiului din Afganistan și Cecenia, soldați ruși demobilizați cu câteva săptămâni înăinte de a ajunge în Ucraina etc. În toate aceste cazuri, voluntarii din detașamentele paramilitare erau cetățeni ruși,

Implicarea cetățenilor ruși în conflict a fost evidentă, iar liderul actual al republicii separatiste Donețk, Alexandr Zaharchenko, a afirmat, într-un interviu pentru Russia Today, că pe front au luptat între 3 și 4 mii voluntari ruși. Iarăși, e dificil de demonstrat, din punct de vedere legal, că toți acești cetățeni ruși au îndeplinit ordinele armatei ruse și nu au venit în regiune din propria inițiativă. De asemenea, e dificil de demonstrat că liderii separatiștilor au îndeplinit sarcini venite din Rusia. Totuși, o dovadă indirectă a coordonării operațiunilor militare de către un centru aflat în Rusia este prezența unor foști agenți ai serviciilor secrete în pozițiile-cheie din conducerea republicilor separatiste. Astfel, dacă se găsesc suficiente probe care demonstrează că instituțilile de stat din Rusia au recrutat, echipat și ordonat voluntarilor să plece în Ucraina, operațiunile militare din Donbass pot fi calificate drept agresiune, pentru că, definiția agresiunii dată de Adunarea Generală ONU include și cazurile „trimitere de grupuri armate, mercenari și trupe iregulare pe teritoriul unei alte țări”.

Totuși, NATO, a prezentat un șir de imagini de satelit care demonstrează că trupele ruse au trecut frontiera cu Ucraina și au înterprins acțiuni active în conflict. De asemenea, numeroșii prizonieri luați de armata ucraineană afirmau că au fost și soldați ruși, iar tehnica militară distrusă de ucraineni avea insigne militare ruse.

image1-700x525

Fotografii de pe satelit publicate de NATO, care demonstrează existența trupelor armatei ruse pe teritoriul Ucrainei.

Sursa : aco.nato.int

 

În fond, aceste „calcule” sunt mai puțin importante, avînd în vedere că presa nu a insistat prea mult  pe această pistă. Motivele pot fi multe, printre care și faptul că Rusia are un „talent” de a mușamaliza toate evenimentele de mare amploare în care este implicată.

După începutul acestor conflicte militare, presa a încetat ușor ușor să mai sape și să mai scoată la lumină ce se întîmplă cu adevarat pe acel teritoriu. Agenda de zi s-a schimbat, iar Ucraina a fost dată uitării, deși numărul victimelor a ajuns la cca. 10.000 de oameni după 3 ani de conflicte, relatează Radio Free Europe-Radio Liberty, citând un raport al ONU. Totodată, zeci de miii de oameni au fost răniți.

Un alt răspuns la întrebarea „De ce nu mai scrie presa despre situația din Ucraina?” îl dă chiar Antena 3: Untitled.png

Sursă foto: www.antena3.ro

Deși conflictele nu s-au încheiat, la o căutare pe google „conflicte în Ucraina”, găsești mai mult referate, texte pe blog-uri, decît știri de ultimă oră. Știrile care apar datează din 2014, 2015 și 2016.

Așadar, putem numi și cazul Ucrainei, un alt fapt jurnalistic care este ignorant, din diverse motive, dar care dacă ar fi mai intens mediatizat, ar pune mai multe semne de întrebare, găsindu-se eventual și o soluție pentru încetarea crizei.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s