Cu „#rezist” în obiectiv

Începutul lui 2017 a prins mai bine de jumătate din români în stradă. În ultima zi a lunii ianuarie, Florin Iordache, pe atunci minstru al Justiției, anunța public, în jurul orei 22.00, că fusese dată spre publicare în Monitorul Oficial o ordonanță de urgență care modifica Codul Penal și care scoatea abuzul în serviciu din sfera faptelor penale. Binecunoscuta OUG 13, cea a amnistiei și grațierii, adusă în discuție odată cu instaurarea premierului Sorin Grindeanu, a scos din casă, începînd din 18 ianuarie, prima zi de proteste, în jur de 5.000 de oameni. Cum pe scena politică reacțiile fie întîrziau să apară, fie aveau un caracter impropriu, duminică, 5 februarie, peste 500.000 de manifestanți, adunați de prin toate orașele din țară au rescris istoria de după revoluție, strîngîndu-se sub același steag și îngînînd același imn. Odată cu abrogarea OUG 13 și cu demisia lui Florin Iordache, „strada” și-a schimbat mesajul și-au cerut demisia Guvernului. Flacăra protestelor avea să se stingă abia prin luna martie, dar nu fără să lase o amprentă asupra conștiinței românești și asupra modului în care „străinii” aveau să ne privească după.

Pe tot parcursul acestor luni, instituțiile media publice și private din România s-au dovedit a fi extrem de active în relatarea evenimentelor, acestea fiind, cu excepția cîtorva care au înregistrat derapaje, transmite cu acuratețe. Cele mai dinamice prosturi de televiziune au fost: Digi 24, care a transmis în permanență de la fața locului și care a făcut actualizări constante pe pagina online, TVR, care l-a avut drept corespondent de la fața locului pe jurnalistul Adelin Petrișor, și ProTV, care și-a bazat cea mai mare parte a programei de știri pe acest subiect. În ceea ce privește presa scrisă, s-au remarcat publicații precum Adevărul, avîndu-l drept reporter omniprezent pe Mircea Barbu, dar și România Liberă, iar în ceea ce privește publicațiile online, o activitate reprezentativă au avut-o agențiile de știri www.agerpres.ro, www.news.ro și www.mediafax.ro.

Pe lîngă platformele de jurnalism independent precum RISE Project și Casa Jurnalistului, careu au scris pe tot parcursul timpului despre situația din stradă, s-a manifestat un fenomen tot mai dezbătut în spațiul public, „apucat” acum însă dintr-o altă perspectivă – jurnalismul cetățenesc sau de freelance.

-Pagina de facebook „Casa Jurnalistului” în timpul protestelor
-Pagina de facebook „Casa Jurnalistului” în timpul protestelor
- Anchetă publicată de RISE în perioada dezbaterii OUG 13
– Anchetă publicată de RISE în perioada dezbaterii OUG 13

Acest tip de acțiune a fost influențată și favorizată de către rețelele de socializare, care au creat un spațiu propice oamenilor pentru mobilizare, pentru exprimarea părerilor, dar și pentru schimbul de informații. De exemplu, în una dintre zilele protestului, în Piața Victoriei au fost proiectate imagini din toate celelalte orașe care aveau oameni în stradă, acest lucru fiind facilitat prin intemerdiul rețelor de socializare. Fenomenului i s-au alăturat și oamenii din zona media, ca de exemplu Mircea Barbu, Adelin Petrișor, Emilia Șercan sau Ovidiu Vanghele, care au postat pe paginile personale informații de la fața locului, însoțite de imagini.

- Pagina de facebook Adelin Petrișor
– Pagina de facebook Adelin Petrișor
- Pagina de facebook Ovidiu Vanghele (jurnalist Euractiv, Factual)
– Pagina de facebook Ovidiu Vanghele (jurnalist Euractiv, Factual)

Scandările celor din stradă au reușit să treacă granițele țării și au ocupat cu rapiditate paginile publicațiilor și ecranele posturilor de televiziune străine. Reuters, BBC, The Wall Street Journal, France 24, Deutsche Welle au transmis în regim de „Breaking news” despre protestele din România, iar The New York Times a publicat, pentru prima dată, un articol (editorial) în limba română. Dacă peste ocean, mișcarea a fost destul de bine înțeleasă, la posturi precum Antena 3 și România TV „întîmplarea” n-a fost decît o „lovitură de stat a președintelui Iohannis”, acuzat în repetate rînduri că „instigă strada”.

Cu nefericita ocazie a acestui eveniment, presa a arătat că-i suficient de pregătită încît să poată intra în horă de cîte ori dorește pentru că i-a simțit ritmul. Astfel, pentru prima dată după mult timp, mass-media a făcut un mic pas înapoi, cît să strîngă între degete cîteva dintre valorile de breaslă și să le înțeleagă, și unul uriaș înainte, prin înclinarea muncii jurnalistice mai mult către informare, decît către nevoia de a deține monopolul de piață, cum se întîmplă aproape întotdeauna.

Sursă foto deschidere: Radu Benjamin

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s