Știrea de astăzi- contextul de mîine

Mihaela Berneagă afirmă în lucrarea sa, Contextul- „ingredient” modelator al discursului jurnalistic, că „în jurnalism ceea ce astăzi este știre, mîine devine context pentru alte informații”. Acoperirea subiectelor  de interes pentru public de către mass media ajută la conturarea unei imagini a lumii în mintea indivizilor, așa cum este ea modelată de schimbările politice, economice culturale sau artistice de pe glob.

Înteresul de a fi informat în legătură cu ceea ce se întîmplă în jurul nostru depășeste de cele mai multe ori granițele țării în care trăim, extinzîndu-se pînă la schimbările din cele mai îndepărtate state ale lumii. Pentru a înțelege cauzele evenimentelor care se petrec pe glob este necesar să fim la curent nu numai cu știrile externe actuale, ci și cu schimbările care s-au petrecut de-a lungul timpului, pentru a vedea imaginea de ansamblu. Însă cum putem fi la curent cu toate acestea dacă presa din România nu este consecventă în relatarea știrilor înternaționale?

Jurnaliștii au responsabilitatea de a alege ce subiecte vor ajunge în cele din urmă la public. Acest rol poartă numele de gatekeeping în literatura de specialitate și presupune filtrarea și ierarhizarea informației de către redactori . În timp ce unele subiecte vor ocupa un spațiu mai amplu în paginile ziarelor, altele vor fi tatate sumar sau vor fi omise. În acest proces presa oscilează între datoria morală de a informa publicul, obiectivul economic de a face profit și resursele pe care le are la dispoziție. Aceste trei ingrediente își pun amprenta asupra produsului mediatic propriu-zis și, în mod indirect, extind sau restrîng cunoașterea indivizilor despre ce anume se întîmplă în lume.

În România, evenimentele politice sau economice din state îndepărtate care nu au un efect imediat asupra noastră  sînt omise de către media din considerente de timp, resurse și potențialul de a vinde.  Situația se schimbă însă cînd apar sitații de criză care au potențialul de a influența politica și siguranța internațională sau cînd se produc tragedii cu un mare impact emoțional.  A afla despre un astfel de subiect abia după ce acesta s-a produs, deși existau informații îngrijorătoare cu mult timp înainte, este o consecință a orientării priesei  spre cîștigarea unei audiențe cît mai mare, pe termen scurt. Această tendință este prezentă  la noi în țară prin numărul mare de televiziuni private, care urmăresc mai degrabă obiective economice și în interiorul cărora jurnaliștii sînt constrînși să renunțe la normele morale ale profesiei. În acest context, în care presa de calitate concurează cu media tabloidă, asistăm la un fenomen de deprofesionalizare a jurnalismului.

Știrile exerne din presa românească  au o arie mai restrînsă de acoperire a subiectelor internaționale decît majoritatea publicațiilor din afară. În timp ce pe Digi24 secțiunea externe este împărțită în Europa, SUA, Mapamond, Moldova și Rusia, BBC împarte acceeașii escțiune în Africa, Asia, Australia, Europa, America latină, Orientul mijlociu, și Statele Unite și Canada.  Putem observa în cel de al doilea exemplu cum publicația britanică tratează subiecte de un mare interes public, cum ar fi cele din zonele de conflict (Orientul Mujlociu)și cele provenite din SUA, fără însă a ignora regiunile care nu au mai fost în atenția lumii în ultimul timp. BBC  se ocupă  și cu noutățile provenite din statele care au o mare însemnătate pentru spațiul britanic, Canada și Australia.

Comparație site-uri

 

BBC NEWS

 

RFI, Radio France Internaționale, are o filială în România prin care transmite știri externe cu o consecvență și o profunzime care poate depăși uneori performanța pe același domeniu a postului de televiziune național TRV1. Putem observa cum profesionalismul francez în difuzarea știrilor a fost păstrat și de filiala din țara noastră, intenția de a răspîndi cultura franceză în societatea română fiind superioară obiectivelor de tip economic pe care RFI le-ar putea urmări. În cazul TVR, ceștia s-au diferențiat totuși prin unele documentare realizate de jurnaliști în afara țării ca „Exodul. O tragedie Siriană” sau „Coreea de Nord, nimic de invidiat”.

În concluzie, știrile externe nu sînt ilustrate cu consecventă în presa românească. Preocuparea pentru acest domeniu este limitătă de posibilitățile economice ale instituțiilor media de a finanța departamente speciale și  de a  plăti sau trimite corespondenți în afara țării. Pe lîngă acest aspect, orientarea spre cîștigurile imediate ale presei, cît și timpul limitat, personalul redus și capcana pe care internetul o poate reprezenta în răspîndirea știrilor false sînt aspecte care duc la derapaje în care pot cădea pînă și instituțiile serioase de presă.

Foto: http://www.museumsyndicate.com

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s