Atacuri cibernetice și știri false în campaniile electorale. Cazul alegerilor din Franța

Problema apariției știrilor false și a influenței pe care acestea pot să la aibă asupra campaniilor electorale este un subiect care a marcat toate alegerile din statele europene după campania electorală din SUA. Americanii au gestionat prea tîrziu problema știrilor false care circulau pe internet, germanii s-au arătat îngrijorați de acest aspect în luna mai a acestui an cînd partidul Angelei Merkel a cîștiga votul majoritar al poporului iar francezii au resimțit atacurile cibernetice despre care se crede că ar fi venit din partea rușilor.

Peisajul electoral francez a fost unul cel puțin straniu. Pe lîngă faptul că nici unul dintre partidele istorice ale Franței nu a avut un candidat care să tracă în turul doi al campaniei electorale, cei doi candidați rămași în cursa pentru președinție au ridicat tot felul de întrebări în legătură cu faptul de a fi potriviți funcției pe care urmau să o cîștige.

Emmanuel Macron, actual președinte al Franței, are vîrsta de doar 39 de ani (promițătoare pentru un om politic dar problematică pentru un președinte) iar candidatura sa a stîrnit controverse cu privire la lipsa de experiență politică, dar și cu privire la soția acestuia, cu 25 de ani mai în vîrstă. Chiar dacă criticii nu îi dădeau șanse de reușită în 2016 cînd Macron a demisionat din partidul socialist al lui Francois Hollande și a pornit mișcarea “En Marche!”, acesta a reușit în doar 18 luni să adune mai mult de 200.000 de membrii și să cîțtige ambele tururi pentru prezidențiale. (Mai multe despre acest subiect )

Contacanditata acestuia, Marine Le Pen, a fost reprezentantul de extremă dreapta prezent din ce în ce mai mult pe scena politică a statelor europene. Aceasta  a reprezentat Frontul Național în cursa pentru candidatura la președinție și a susținut ideea ieșirii din zona euro și Uniunea Europeană. În cazul în care aceasta ar fi cîțtigat se preconiza o depreciere a monedei euro la fel cum s-a întîmplat cu lira după Brexit.

„Din punct de vedere economic, o eventuală ieșire a Franței din Uniunea Europeană și Zona euro ar reprezenta o lovitură dată stabilității acesteia, mai ales după ieșirea Marii Britanii care a zguduit încrederea cetățenilor UE în viitorul acesteia și a redus drastic bugetul Uniunii. Franța este al doilea cel mai mare contributor al bugetului comun, în 2015 cifra fiind de 19 miliarde de euro, situându-se pe cel de-al doilea loc după Germania (aproximativ 25 de miliarde)”. (Sursă)

Din fericire candidatul pro-european  Emmanuel Macron a cîștigat 66% dintre voturile francezilor în turul al doilea de scrutin pe data de 7 mai a. c.. Numirea acestuia ca președinte a avut ca efecte economice o creștere și stabilitate a monedei euro remarcabilă. Campania acestuia nu a fost însă lipsită de obstacole.

Cu o zi înaintea turului doi echipa de campanie a lui Macron a fost ținta atacurilor cibernetice. Diverse documente din cadrul campaniei au fost publicate de către hackeri, împreună cu cîteva documente false care au urmărit să ducă în eroare și să manipuleze masele. În ciuda acestei încercări de a produce dezinformare Emmanuel Macron a reușit să cîștige, dovedind că știrile false și atacurile cibernetice pot fi pericole depășite într-o campanie.

Sursă foto: vedomosti.ru

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s