sursă foto: http://curteascolii.totb.ro/note-despre-jurnalismul-participativ/
De-a lungul vremii, presa online a trecut prin numeroase schimbări, fie ele bune sau rele, survenite în urma modului prin care sunt scrise şi publicate în spaţiul online articolele jurnalistice, dar şi de către sursa acestora. Avînd în vedere situaţia presei româneşti din ultima vreme, putem observa evoluţia fenomenului intitulat „jurnalism cetăţenesc”, care reprezintă un subiect de mare interes pentru jurnaliştii marilor redacţii naționale, ce se îndoiesc deseori de credibilitatea informaţiilor transmise.
Fenomenul „Citizen Journalism”
Conceputul de „jurnalism cetăţenesc” a fost definit ca fiind un tip de jurnalism mai puţin complex, practicat de amatori. În această categorie intră oamenii de rînd care nu au studii în domeniul jurnalistic, dar care sunt pasionaţi de această largă sferă şi vor să transmită în spaţiul public tot ceea ce surprind, fie că este vorba de evenimente, precum accidentele, protestele, fenomene naturale, etc., sau pur şi simplu vor să transmită ceea ce gîndesc în legătură cu un anumit subiect. De reţinut este faptul că ei îndeplinesc aceleaşi sarcini pe care un jurnalist profesionist le are şi anume: Spontaneitatea, capacitatea de a alege un subiect bun şi publicabil, documentarea, iar apoi, distribuirea materialului în antenţia publicului.
Fără îndoială este faptul că evoluţia presei online, dar şi cea a jurnalismului cetăţenesc, nu ar fi fost posibile dacă tehnologia nu avansa considerabil. Vorbim despre apariţia constantă a telefoanelor performante, cu ajutorul cărora orice persoană poate realiza un material jurnalistic spontan dacă este martoră a unui eveniment. Desigur, cînd vorbim despre tehnologie, nu ne rezumăm doar la telefoane, ci la orice mijloc tehnologic care face posibilă publicarea unui material jurnalistic. Pînă la apariţia Internetului, a telefoanelor şi a calculatoarelor performante, speciile jurnalistice nu se răspîndeau atît de uşor în spaţiul public şi nu ajungeau la oricine. Materialele jurnalistice erau transmise mai mult prin intermediul presei scrise şi se raportau la o anumită masă de oameni. Astăzi, informaţiile sunt transmise de către oricine îşi doreşte şi se răspîndesc foarte uşor. Publicaţiile „jurnaliştilor amatori” sunt sub formă de text, foto, audio sau video şi sunt făcute de cele mai multe ori pe reţelele de socializare, pe diverse grupuri în funcţie de subiect, dar şi pe bloguri personale.
sursă foto: https://www.mediaforum.md/ro/deontologie-si-etica/pana-unde-poate-merge-jurnalismul-cetatenesc
Jurnaliştii cetăţeni vs jurnaliştii specialişti
Ce au în comun? Ce îi diferenţiază? Avantaje şi dezavantaje.
Deşi atît jurnaliştii amatori, cît şi cei profesionişti au în comun puncte referitoare la etapele de care ţin cont atunci cînd realizează un text, trebuie să recunoaştem că sunt foarte multe diferenţe atunci cînd vine vorba despre credibilitatea textului, întrucît jurnaliştii cu pregătire, publică materiale de pe site-urile instituţiilor media pentru care lucrează şi care au cîştigat, în timp, încrederea oamenilor. Pregătirea în domeniu, de care jurnaliştii amatori nu au parte, constituie o altă diferenţă. Profesioniştii au avut de-a lungul timpului mentori care i-au ghidat spre perfecţiune, care le-au atras atenţia atunci cînd au greşit, în timp ce amatorii nu au avut parte de astfel de explicaţii. O altă diferenţă este profesionalismul redactării de care ţin cont atunci cînd publică ceva, deoarece, cetăţenii pun accent doar pe transmiterea rapidă a informaţiei, nu şi pe calitatea acesteia. Nu în ultimul rînd, un jurnalist profesionist este instruit încă din facultate să fie obiectiv indiferent de circumstanţe, în timp ce un jurnalist cetăţean mizează pe subiectivitate atunci cînd transmite mesajele.
Pe de altă parte, jurnaliştii amatori au mai multe opţiuni atunci când vine vorba de publicarea textelor. Pot transmite informaţii pe mai multe canale de distribuţie, pe bloguri, pe reţelele sociale, pe forumuri, pe platforme video, platforme foto, pe cînd jurnaliștii profesioniști au obligația de a furniza informațiile pe un singur canal, cel al instituției media în care lucrează. Mai mult, cetăţenii în calitate de martori oculari au un rol esenţial în producerea de texte şi imagini pe care jurnaliştii nu le pot realiza şi furniza din motive precum: Imposibilitatea de a se deplasa din diferite motive la faţa locului, neacordul pentru scrierea de diverse materiale, dar şi din alte cauze.
Exemple internaţionale de jurnalism cetăţenesc
Fenomenul „citzen journalism” a luat o mare amploare în rîndul populaţiei şi a marcat o serie de evenimente importante din întreaga lume. S-a răspîndit într-o manieră diferită de jurnalismul tradiţional, autorii preluînd pentru un moment, munca unui “jurnalist”, asta pentru a-şi distribui informaţiile în faţa multor milioane de oameni conectaţi la Internet. Un bun exemplu de jurnalism cetăţenesc îl constituie o serie de imagini transmise de către un student pe nume Jamal, care a filmat de la faţa locului, scenele de groază din timpul masacrului care a avut loc pe data de 16 Aprilie 2007, în campusul Universităţii din Virginia, SUA, în urma căruia au decedat 33 de persoane. Imaginile video au fost surprinse cu telefonul mobil, ulterior fiind difuzate în cadrul unor secţiuni speciale de foto şi video, „IReporter”, de către CNN. La scurt timp, videoclipul a adunat peste un million de vizualizări. Pe lîngă Jamal, mai multe persoane aflate la faţa locului au postat diverse imagini video şi audio pe bloguri şi pe reţelele sociale, creîndu-se un adevărat reportaj dramatic.
Sursă foto: https://www.emol.com/fotos/381/
Un alt exemplu este cazul lui Abraham Zapruder, un proprietar american de croitorie. El este cel care a filmat, pe 22 noiembrie 1963, vizita președintelui american J.F. Kennedy în Dallas, surprinzând chiar momentul asasinatului acestuia. Imaginile au fost cumpărate de revista „Life”, pentru suma de 150.000 de dolari. Acesta a fost considerat primul caz de jurnalism cetăţenesc, dar şi primul caz de comercializare a unui material media produs de către un jurnalist amator.
De asemenea, un act de jurnalism cetăţenesc a fost şi în anul 2009, cînd site-ul de socializare MySpace care oferă utilizatorilor posibilitatea creării unor profiluri personale, bloguri, grupuri, videoclipuri, a lansat un serviciu prin care permitea utilizatorilor săi să publice fotografii și conținut video pe platforma televiziunii americane de știri FoxNews. Tot în anul 2009 , YouTube a lansat o platformă de jurnalism cetățenesc, „VideoNews”, unde oamenii pot încărca orice fotografii şi videoclipuri doresc.
Instituţiile media au realizat că jurnaliştii anononimi sunt de mare ajutor şi au creat diverse platforme prin care utilizatorii pot publica noutăţi. Pe lîngă platforma Ireport, , BBC a creat platforma „Your news”, iar Fox News a creat platforma Ureport.
Jurnalismul cetăţenesc în România
Explozia de la Zalău- Primul caz de jurnalsim cetățenesc
În România, explozia de la Zalău din anul 2007 este considerată ca fiind primul caz de jurnalism cetăţenesc. Este vorba despre un bloc cu patru etaje, situat la o sută de metri de o benzinărie. Deflagrația s-a produs în urma unei acumulări de gaze, în momentul în care oamenii au aprins lumina. Mai multe persoane au fost rănite și prinse sub dărîmături, dintre care două persoane au murit. La scurt timp materialele jurnaliştilor amatori, fotografii, mesaje şi secvenţe video, au invadat posturile de televiziune. Conform unui articol din revista sferei politice, Adina Pop, Silviu Covaciu şi Mihaela Onaca au fost primii jurnalişti amatori care s-au aflat la faţa locului şi au transmis informaţii şi materiale video către postul de televiziune Realitatea TV. După ei au urmat zeci de telespectatori care au trimis fotografii şi înregistrări audio-video. „Au fost momente, între orele 10.10 şi 10.50, când veneau zeci de imagini pe minut. A fost clipa în care ne-a fost clar că telespectatorii sunt «colegii noştri», corespondenţii Realitatea TV la faţa locului. Când este în desfăşurare un eveniment atât de dramatic şi cum, de data aceasta, zeci de minute nu am avut nici un fel de imagine care să îl descrie, primele imagini trimise de către un telespectator au fost pentru noi cel mai bun produs jurnalistic”, declara Anamaria Lembrau12, editor-şef la Realitatea TV.
sursă foto: http://www.magazinsalajean.ro/eveniment/zece-ani-de-la-explozia-blocului-e24
Ușor, ușor, instituțiile media românești au înțeles că un simplu cetățean poate surprinde momente unice şi speciale, așa că în anul 2007, paltforma http://www.realitatea.net, a postului de televiziune Realitatea TV, a fost pusă la dispoziția utilizatorilor secțiunea „Martor ocular”, în care oamenii obișnuiți puteau publica fotografii și materiale audio-video. Materialele acestei secţiuni sunt grupate în categorii precum: Actual, Local, Extern, Sport, Special, Lifestyle, Şmecher de România sau Umilit în România. O parte din aceste materiale pot fi difuzate pe Realitatea TV, la fel cum se întâmplă şi cu cele mai bune comentarii postate la ştirile de pe site-ul realitatea.net. Confotm revistei sferei politice, de-a lungul timpului, Realitatea TV a realizat mai multe evenimente destinate „martorilor oculari”, unul dintre acestea desfăşurînd-se în noiembrie 2009, cînd cele mai bune imagini primite de la telespectatori au putut fi admirate la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, în cadrul unei expoziţii. În 2008, Antena 3 a lansat portalul de ştiri video, VideoNews.ro, care funcţionează cu ajutorul jurnalismului cetăţenesc. Acesta este structurat în mai multe categorii: România, Politică, Meteo, Trafic, Externe, Imagini şocante etc. VideoNews.ro se adresează atît celor care lucrează în mass-media locală, cît şi cetăţenilor obişnuiţi care au fost martorii unui eveniment. În prezent, majoritatea televiziunilor românești folosesc astfel de platforme. Antena 1 folosește secțiunea „Fii observator!”, cei de la Hot news folosesc secțiunea „Jurnalismul cetățenesc”, iar cei de la KanalD și ProTv, solicită telespectatorilor să transmită informațiile pe care le dețin prin e-mail.
Poți comunica și altfel…
Un ultim exemplu pe care doresc să-l menționez, este grupul de pe facebook cunoscut sub numele de „Ești din Iași dacă… ”. A fost înființat în urmă cu șase ani cu scopul de a prezenta diverse situații care au loc în județul Iași. Se fac postări informative, publicitare, caritabile, dar și postări menite să stîrnească discuții în contradictoriu. Astfel de grupuri, cu același tip de postări sunt în toate județele țării, doar că sunt cunoscute sub diferite nume.
Sursă fotografii: https://www.facebook.com/groups/DinIasiDaca/
Astfel de grupuri sunt pentru toate judeţele din ţară, doar că sunt cunoscute sub diverse nume. Sunt şi grupuri care se adresează unui anumit public, cum ar fi mămicilor, mireselor, fotografilor, pasionaţilor de pescuit, etc.
Jurnalismul cetățenesc și-a cîștigat rostul în sfera media, făcînd parte din întreaga comunitate. Sunt de părere că acest tip de jurnalism se îmbină într-un fel sau altul cu jurnalismul tradițional, și prin abordări diferite, luptă pentru aceleași obiective, informarea și atenția publicului.
Resurse utilizate:
Tehnici Mediatice 